Lumea culturală este tot ceea ce se petrece. Cum nu am scris niciodată (precum mărturisea Ludwig Wittgenstein despre al său Tractatus Logico-Philosophicus)

Reîntemeiată, regândită cu profesionalism şi echilibru, revista de cultură Argeş a acumulat, a crescut. Pentru un om, 40 de ani este vârsta

Tocmai absolvisem Liceul de Cultură Generală (astăzi Colegiul Naţional Dragoş Vodă) din Sighetul Marmaţiei, când am „descoperit” la un chioşc de difuzare

                           „Secţiunea tare a revistei – mişcarea ideilor” – interviu cu dl. Constantin M. Popa, redactor-şef al revistei Mozaicul –  – Stimate domnule

Ultimul oftatO piaţă presărată cu câini veşnic zăcători în ea şi cu neguţători de lucume multicolore şi tare dulci. Miezul zilei arde

despre cum ar fi putut să nu fie ceea ce esteam văzut pe discovery science un reportaj despre supravieţuirea gheparzilor în africa.

Pentru unul ca Motancea, intrarea pe scena unui teatru era o premieră. Ca şi Camil Deleanu, el se ducea rar chiar şi

Colontitlul rubricii mi-a fost sugerat în finalul dezbaterilor de la Colocviul Conştiinţa de sine a noii literaturi, desfăşurat sub egida Uniunii Scriitorilor

„Moştenirea culturală a fost şi este raţiunea existenţei mele”– Aş începe dialogul de la relaţia dumneavoastră cu marii oameni ai epocii în