Un poet al taineiDebutul editorial al lui Adrian Erbiceanu vine în anul 2003, când i se publică volumul Confesiuni pentru două generaţii,

Pasărea toată  pentru anca... anca gligorsunt poetul ce vine spre casăiubita mea face afaceri pregăteşte bani pentru schimbul de mâine al sângelui

Câinii nopţiiCâinii mei – prostituaţi de noapte –fac strada şi eu îi păzescdesfac fermoarul ultimei speranţeşi pornesc scaunul rulantîn care mă ţintuiesc

FusulAm găsit un fus într-o ladă.Îl ştiam de pe vremea când eram copil,de pe vremea când degetele bunicii trăgeau firdin lâna adunată

Din cartea facerii (Oglinzi)Mă întrebam, femeie,de unde lacrimisub genele mele,când eu mă uscam din pântece de dorul iubirii…?Şi apoimi-am amintitdimineţi şi amurguricând

Convorbiri cu un bătrân reacţionarAm ştiut, fără ezitare, că volumul ales să mă însoţească în solara şi misterioasa Grecie, dintre multiplele apariţii

Ioan Es. Pop: Oglinzile volumului Petrecere de pietoniMă gândeam că s-au inventat atâtea instrumente pentru a încerca înţelegerea unui poem, în schimb

„Nu mă pot imagina trăind în altă limbă, exprimându-mă cu adevărat în altă limbă”– Stimate domnule Gheorghe Păun, sunteţi matematician (de renume

să  aşteptdă şi pagina asta, hai cu minenu vrei să vezi ce va urma?O să ies la plimbare mai încolo, să-mi limpezesc

bunica acoperă dulceaţa de smochine îşi molfăie trupul cu gingii sângerânde– noaptea – îmi spui că noaptea îşi târăşte noduliiîn saci de celofancoama