APOLOGIA PRELUDIULUIStau tolănit cu faţa în sus, cu mâinile sub ceafă, pe somiera din camera de zi. Conform obiceiului statornicit mai demult

PATRU CÂNTECE DE PAUL VERLAINECÂNTEC DE TOAMNĂCât mă-nfioriPlâns de viori,    Al toamnei,Ce,-n inimi, ternRăsuni etern!       Şi, Doamne,-iUn ceas fatalCând mă fac

SpionulAvea un itinerar fix, de la care nu se abătea decât duminica şi cu ocazia sărbătorilor legale.  Îşi pusese la punct drumul

Când eram la Câmpulung...Capăt de linieMă urcasem pentru a doua oară în tren, din satul meu „pierdut” pe valea Jijiei moldave, pentru

IMPRESIEMă întrebi ce impresie mi-a făcutcrângul de bambusacolo la mănăstirea Shaolinîn China?Mai ales pe furtunăcând tijele-i prelungi se băteau secunele de alteleai

Glorioşii ani ai ratăriiÎnsemnări despre boema piteşteană a anilor ’70-’89 (IV)Fluturele de Ivoriu– ultima parte - Recitesc ce am scris până acum şi

Sudul meuAproape că uitasem – dacă voi fi ştiut cândva – cum băgau flăcăii deştele în gură şi fluierau de se-auzea până-n

Cine sunt „învăţătorii neamului”?Era prin 1985-1986. Un profesor de istorie, care din cauza opiniilor sale nonconformiste prinsese post într-o comună uitată de

Direcţia culturală a echinoxismuluiEchinox-ul clujean – care împlineşte anul acesta 40 de ani de existenţă – şi-a adjudecat merituos poziţia distinctă în