Mă miră uneori că „Grupurile de la Cluj” nu şi-or căutat încă, prin cenesasicele arhive fireşte, receptări particulare ale studentinei publicaţii Echinox, cea mai băţoasă din peisaj până cel puţin spre 1983, data îndepărtării unor Ion Pop, Ion Vartic şi Marian Papahagi de la timona revistei în cestiune. Privilegiind rapoartele ofiţereşti asupra notelor informative şi practicând, spre a nu deranja susceptibilităţile locale, precauţia deontologică a nedeconspirării „surselor”, multe ar avea de câştigat cercetătorii sociologici sau istoricii literari ai fenomenului, desfăşurat în cele trei limbi vii ale Transilvaniei, cu ecou şi peste fruntarii, nu neapărat la Radio Free Europe, graţie paginilor în valahă, germană şi ungurească modernă. Până atunci, oi continua să ofer specimene de estetica receptării, pentru suratele ieşene Opinia studenţească şi Dialog… aşa cum erau ele observate prin mediile poliţiene ale gândirii înainte de perchiziţiile, scotocirile de biblioteci şi anchetele securitice din 18 mai 1983.
 Recenzia de mai jos le şi precede, evenimentele din data cu pricina, talonându-le îndeaproape, însă neanunţându-le nicicum velocitatea hoţească: