Din cele 46 de pagini ale romanului-foileton cu pricina, confiscate la percheziţia din 18 mai l983, se vor fi recuperat, până acum, doar 23, adică episoadele următoare: Şi caii se împuşcă, nu-i aşa? + Din neagra ţigănie, mînca-ţi-aş! + Un chirov, două chiroave + Azi e zi de sărbătoare + Iar steluţa cea de sus… ce-o mai fi avînd de spus? Lipsesc, între altele, cele trei ouate de Magister Casvanaeus şi al căror titlu ni-l reaminteste, graţie stabilimentului cenesasic, declaraţia coautorului dată Secilor Curisti acum un sfert de veac, pe Strada Triumfului nr. 6, şi aflătoare, ea, în dosarul de urmărire informativă a obiectivului «POPA», că pe-al obiectivului «PAVEL» îl închiseseră Gândacii Neantului, după câte se pare, odată cu «atenţionarea» din l979.
 Unde-or fi ele, ouatele magistrale (:Visul tovarăşului inginer agronom, Dictotaurul + Ascensiunea lui Iordache Leahu poate fi oprită) de vreme ce nu le vor fi decelat încă acolo unde te-ai fi aşteptat să dai cu crucea postloviluţionară peste dumnealor? Pesemne că, neaflându-se deocamdată în custodia Cenesasicilor, or fi continuând să zacă în biroul fostului rect. Viorel Barbu, actualul gagademician, căruia i le aduceau spre consultare şi/sau falsă indignare, chiar în mai l983, Morpionii Morţii, superiorii săi hieratici de pe Uliţa Sereiriei, şocaţi de tupeul scriitural al zugrăvirii realist-socialiste, în cutare episod românesc, a unui penis captivus între şeful peceriu al brigadei zootehnice şi o joiană ceapistă din dotare. Până le-or decela… nu le rămîne cercetătorilor practicilor intertextuale şi altor doctoranzi, contribuitori la numărul 7 din La Lettre R, decât recursul la lectura profesionistă a mărturiilor date, sub constrângerea poliţideologică a Organului Represor, de cogeneratorii ficţiunii meşterite la opt mâini. Una din ele curge deja… după cum urmează: