La o aniversare a scrierii române:  
490 de ani de la redactarea  Scrisorii lui Neacşu din Câmpulung
 
La sfârşitul veacului al XIX-lea, Academia Română anunţa publicarea, în curând, a celui mai vechi text scris în limba română care s-a păstrat, Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung, document atunci descoperit în Arhiva oraşului Braşov. Dar cum editarea volumului anunţat s-a tot tărăgănat, tânărul istoric Nicolae Iorga a publicat acest important document în cuprinsul volumului XI al colecţiei Hurmuzaki, apărut în anul 1900.  
 În ciuda opiniei larg răspândite şi susţinute chiar şi azi de unii istorici literari – după care Nicolae Iorga ar fi cel care a descoperit epistola lui Neacşu în fondurile arhivei braşovene – trebuie să precizăm că omul care a făcut accesibil acest document important pentru cercetarea istorică a fost un destoinic şi pasionat arhivar, pe numele său Friedrich Wilhelm Stenner, licenţiat în drept al universităţilor din Graz şi Budapesta, cu călătorii de studii întreprinse la Graz, Salzburg, München şi Viena, cel care avea să coordoneze activitatea Arhivei oraşului Braşov timp de un sfert de veac, între 1878 şi 1903, perioadă în care instituţia a fost organizată pe principii moderne, organizare de bază care s-a păstrat în linii mari până în prezent.  
 Friedrich Stenner a arătat vechile documente slavone şi româneşti, printre care şi Scrisoarea lui Neacşu, în anul 1894, istoricilor români Ioan Bogdan şi Grigore Tocilescu, tot el fiind acela care a copiat pentru Academia Română foarte multe documente privitoare la istoria românilor, valorificate apoi de către tânărul profesor universitar Nicolae Iorga în volumul XV al colecţiei Hurmuzaki.
 Pe lângă colecţiile de documente deja existente în Arhiva Braşovului (Privilegii, Fronius şi Schnell), Stenner a întocmit, din diferite lăzi şi rafturi, colecţia de documente astăzi binecunoscută sub numele de „Colecţia Stenner”, compusă din două serii, din care seria slavo-română este constituită din peste 700 de documente slavone sau româneşti scrise în chirilică, din anii 1410-1782. Actele sunt aşezate în cinci mape: Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung se află păstrată în mapa IV şi poartă numărul 472.