În urmă cu peste 50 de ani, cercetările arheologice întreprinse la Biserica Domnească din Curtea de Argeş au descoperit mormântul intact al unui voievod, într-un sarcofag de piatră, în care se odihnea de peste 500 de ani.
Voievodul pare a fi Radu I Basarab. Dovada luxului şi opulenţei de care se înconjura, cavalerul purta inele bătute în pietre preţioase, o preţioasă pafta de aur şi-n sarcofag s-au găsit mai multe tipuri de monede, între care cele „cu şarpe” au strânsă legătură cu istoria medicinei. Domnia lui Radu I Basarab începea la un sfert de secol de la teribila apariţie a ciumei negre care a pustiit Europa. S-a stabilit cu certitudine că în cursul secolului al XIV-lea şi ţara noastră a suferit de pe urma acestei calamităţi. Printre indicii figurează reprezentarea şarpelului biblic gravat pe monedele bătute în timpul domniei lui Radu I. Basarab.
Legăturile dintre reprezentarea şarpelului şi molima de ciumă datează din cele mai vechi timpuri. Conform unei istorisiri biblice, după ce au fugit din Egipt, evreii s-au răzvrătit împotriva lui Moise. Pentru a-i pedepsi, Iahve a slobozit asupra lor şerpi veninoşi, care-i muşcau şi omorau pe evrei. Panicaţi, evreii au cerut apărarea lui Moise. Şi profetul a primit poruncă de la Dumnezeu să facă un şarpe de aramă şi să-l ţintuiască de un stâlp; oricine va mai fi muşcat şi se va uita la şarpele de aramă, va scăpa cu viaţă. Foarte probabil că această calamitate a fost pricinuită de o gravă epidemie, care ar fi putut fi ciuma neagră.
Povestiri despre şerpi vindecători au circulat în toate metropolele lumii vechi, la Roma şi Constantinopole îndeosebi. Amintim despre cultul lui Esculap la Roma, adus din oraşul Epidaur, sub înfăţişarea unui şarpe mare, adăpostit în templul de pe malurile Tibrului. Esculap însuşi apare mai târziu susţinând şarpele vindecător ce domina emblematic şi istoric trecutul, prezentul şi viitorul tămăduirii.