Un minunat nebun – Nicolae Cristian Tutză

În preajma Crăciunului din 1980, pară-mi-se chiar în seara Colindeţelor, actorul Jean Roxin mi l-a prezentat pe acela care avea să-mi devină un prieten de nădejde, pe Cristian Tutză, la rându-i tot actor de profesie. Ne-am strâns mâinile sub privirile paterne ale lui Jeano Roxin şi, evident, am mers la restaurant, după cum ne era obiceiul. Votca băută din pahare mici ne punea în palme câte un cocoloş de lumină de mesteacăn „pravoslavnic”; vai, câte nopţi aveam să petrecem în compania domnişoarelor Krepkaia, Zitnia, Baltica ori Wyborowa! Pomenitul mesteacăn îl inspirase minunat pe Cristi, construise o expresie pentru a ne lua avânt spre crâşmă. „De-a lungul vieţii noastre trebuie să bem un crâng de votcă! Aşa că să ne bem crosnia care ni se cuvine pentru ziua de azi!” Tânărul actor gusta cu „simţul răspunderii” din votcă şi mă privea printre gene. Avea ochii verzi, deopotrivă plini de căldură şi exigenţă. Deodată mă întreabă cu mimată îndoială, ridicând din sprâncene: „Şi zi aşa, poete, le comiţi, combaţi cu tărie? Bagă o ştroafă!” Prima mea senzaţie a fost că tânărul actor vrea să mă ia peste picior. Cu toate astea am riscat şi am început să declam primele două versuri ale unui nou poem care-mi umbla prin cap de câteva zile, poem din care nu scrisesem decât câteva versuri. „Păstoresc piatra şi iarba, lăcusta şi nisipul!/Vei crede că lumea fuge din puterile mele… „Aici am fost întrerupt vehement de actor. „Ajunge, aceste versuri îţi aduc din partea mea o rentă viageră pentru tot restul vieţii noastre!” Din seara aceea am rămas prieteni aproape nedespărţiţi; vreme de 19 ani ne-am întâlnit, am discutat despre marile teme ale vieţii, despre marile capodopere ale artei şi culturii, am petrecut clipe de neuitat, am pus la cale proiecte de viitor, modalităţi de rezistenţă la ideologia vechiului regim, ne-am înecat amarul în votcă, am trăit bucuriile simple ale vieţii. Cristi avea un caracter puternic, era exigent cu sine şi cu ceilalţi; exigenţa lui conţinea, însă, şi o căldură secretă. Trata totul cu mare seriozitate. Repede aveam să aflu multe, foarte multe despre el. S-a născut în Făgăraş, în 1952, în zodia Leului, din mamă ardeleancă şi tată muntean. Acesta din urmă fusese arestat politic şi băgat în puşcărie pentru 15 ani de muncă silnică. Execută 6 ani de puşcărie, între 1956-1962.