Biografii de până în prezent ai lui Vladimir Streinu au insistat prea puţin asupra formării intelectuale a marelui critic literar. Fireşte, şi Serafim Duicu, şi Emil Vasilescu, şi Vasile Fălcescu, de pildă, pentru a-i aminti pe cei care au semnat volume special dedicate lui Vladimir Streinu, vorbesc nu numai de înregimentarea lui Vladimir Streinu în cenaclul Sburătorul al lui  Eugen Lovinescu, ci şi de şedinţele memorabile la care participa activ la Institutul de Literatură condus de profesorul Mihail Dragomirescu, pornind, însă, mai mult de la amintirile lăsate îndeosebi de Şerban Cioculescu. Dincolo de caracterul anecdotic (ironizarea discursurilor regelui Ferdinand, în opoziţie cu lauda adusă de conducătorul institutului) şi permanenta frondă (nedreaptă, înclina să creadă, cu oarece regret, după multe decenii, Şerban Cioculescu) la adresa lui Mihail Dragomirescu, se cunoaşte prea puţin din concretul întâlnirilor de la Biblioteca Universitară Carol I, unde funcţiona şi Institutul de Literatură.
Ajuns student al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti în toamna anului 1920, Vladimir Streinu, purtând în suflet şi în manuscrise bine ascunse primele poezii, alături de experienţa de conducător de cenaclu (Junimea, de la Liceul Ion C. Brătianu din Piteşti), se înscrie la seminariile lui Mihail Dragomirescu, unde spera să afle tainele poeziei de la esteticianul faimos. N-a fost aşa. Poetul s-a simţit strivit de dogmatismul afişat de Mihail Dragomirescu într-ale liricii, dar, profitând de dezbaterile libere, şi-a ascuţit spiritul critic. Curajul nu-i lipsea, doar nu degeaba se înrolase, ca voluntar, în armata română din Moldova, în 1917, la doar 15 ani!
 La începutul anilor ’20, la şedinţele Institutului de Literatură participau, alături de Vladimir Streinu şi Şerban Cioculescu, studenţi precum Al. Ţuţuianu, Al. Bădăuţă, Scarlat Struţeanu, Constantin Râpeanu, N.N. Creţu, Nicolae Russu, H. Rovenţa, Al. Bogdan, Nicolae Manolescu, Ion Dianescu, Constantin Solomon, Emilian Constantinescu, Leonte Copacea, N. Dinculescu, George Vişoiu, Ilie I. Ion, C. Ionescu, Vasile Constantinescu, Ion Garofoiu, Ion Bucur, Raul Theodorescu, Valeriu Grecu ş.a., dar şi    studente, ca Aneta Antoniu, Alexandrina Scurtu, Felicia Rădulescu-Băncilă, Magda Popescu, Didona Dinescu, Constanţa Valescu, Felicia Istrati, V. Moţoiu, Iliescu-Dingă, Natalia Teodoru, Dodica Ioachimescu ş.a. Pompiliu Constantinescu, D. Murăraşu, Ion Zamfirescu au ucenicit şi ei mai târziu, la facerea ,,Buletinului Institutului’’.