Liniştea şi pitorescul localităţii Vălenii de Munte l-au atras din primul moment pe Nicolae Iorga, dornic să găsească un adăpost permanent familiei sale numeroase şi un mediu prielnic de lucru, aflat la o distanţă rezonabilă de tumultul capitalei Vechiului Regat. Fusese împins să-şi cumpere aici o casă veche cu cerdac şi acoperiş de şindrilă, mare şi spaţioasă, din cauza greutăţilor materiale cu care se confrunta zi de zi, dar şi de clima Capitalei, cu care nu se putea obişnui.
În anul 1908, ales ca secretar general al Ligii Culturale de sub preşedinţia marelui proprietar agricol Sava Şomănescu, profesorul universitar Iorga ia hotărârea să locuiască definitiv în Vălenii de Munte, părăsind locuinţa din strada Buzeşti nr. 42 în care a stat cu chirie în perioada 1903-1908. Această hotărâre înţeleaptă îi va permite să-şi creeze aici o bază importantă de sprijin, prin inaugurarea în acelaşi an a tipografiei „Neamul Românesc” (21 mai) şi a Cursurilor de vară (2 iulie).