Vladimir Streinu, gazetarul politic

Vladimir Streinu avea 33 de ani când în 1935 începe să publice în Gazeta, cotidian independent de seară.
Colaborase încă din anii ’20 la cele mai importante reviste literare, fusese redactor la multe dintre ele – sponsor chiar al Sburătorului, conform unei scrisori a mamei mele către părinţii ei.
O perioadă ce corespunde cu anii săi de studenţie, moment fericit din istoria culturii noastre naţionale, când unei grupări compacte de străluciţi profesori i-a corespuns o nu mai puţin strălucită generaţie de studenţi, viitori mari scriitori, filosofi, istorici, cu toţii, profesori şi studenţi, încununând parcă pe plan spiritual împlinirea marelui ideal al Unirii. Sfârşitul anilor ’20 îl găseşte ca director fondator al revistei Kalende, alături de Şerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu şi Tudor Şoimaru, revistă în care cei trei viitori mari critici şi-au impus punctul lor de vedere într-o perioadă în care începeau să se facă simţite anumite derapaje în mişcarea literară.
Vladimir Streinu era un nume, o personalitate literară, cu un verb aprig uneori, dar exact, debutând ca poet, traducător şi critic, cele trei direcţii ale activităţii sale literare păstrate până la sfârşitul vieţii, în 1970.
În anii ’30 opţiunea sa politică era cunoscută, recunoscută şi confirmată prin poziţia de deputat naţional-ţărănist de Dâmboviţa şi a rămas aceeaşi toată viaţa, devenind peste ani grav „cap de acuzare” în procesul Noica-Pillat din care a făcut parte, acel „accident de libertate”, cum l-a definit Vladimir Streinu. A avut întotdeauna convingerea că „nici un om inteligent nu poate fi găsit printre fanatici”.
În paginile Gazetei, între anii 1935-1937 poate fi întâlnit atât criticul literar Vladimir Streinu, cât şi profesorul şi deputatul Nicolae Iordache. Toate textele apărute în Vitrina literară a Gazetei, cât şi din alte publicaţii din epocă, vor întocmi cuprinsul volumului de Pagini de critică literară, apărut în 1938.
În Gazeta, profesorul Nicolae Iordache scrie despre profesori, elevi, despre examenele de bacalaureat, despre necesitatea unui bacalaureat al ziariştilor, despre problema îngrijorătoare, gravă, a imixtiunii politice în învăţământ, iar deputatul Nicolae Iordache este prezent şi sub semnătura analistului politic Vladimir Streinu (sau St. Vladimir) atunci când face portretele oamenilor politici ai zilei, când scrie despre luptele şi alternanţa lor la putere, când face portretele marilor noştri cărturari prezenţi în peisajul politic al ţării, când scrie despre ameninţarea mişcării legionare, când scrie despre „grozăvia ce trebuie să urmeze”. Războiul…
Vladimir Streinu, în toate aceste trei ipostaze, prezintă calendarul politic al acelor ani, de la noi sau din alte ţări, plin de manifestări extremiste declanşate de paroxismul totalitar de dinaintea celui de-al doilea război mondial, când „patriotismului i se substituie naţionalismul fanatic”.
Într-un stil concis, dominat de echilibru şi luciditate, alteori în formule surprinzătoare caracterului „aristocratic” atribuit scrisului său – Istoria acelor ani este prezentă în aceste peste 65 de articole politice din Gazeta. Istoria noastră, a războiului din Spania, a fascismului din Italia, a nazismului în Germania, a marilor procese din Uniunea Sovietică. Toate aceste articole politice scrise între anii 1930-1937 în Gazeta, plus altele din Timpul, de exemplu, toate nu au mai fost publicate sau cuprinse în volum.
Anii trăiţi de tatăl meu, Vladimir Streinu, ca profesor, om politic şi scriitor în frumosul Piteşti de azi m-au îndemnat să propun revistei Argeş pentru a fi publicate câteva din articolele apărute în Gazeta…
Mulţumesc d-lui prof. Jean Dumitraşcu pentru restituirea lor, prilej de rememorare a celor 105 ani de la naşterea, la 23 mai, a cărturarului Vladimir Streinu.
(Ileana Iordache)