Colectivul şantierului arheologic preventiv Biserica Sf. Nicolae şi Sf. Pantelimon – Piteşti: conf. univ. dr. Spiridon CRISTOCEA (responsabil), Teodor CIOFLAN, Romeo MASCHIO, drd. Dragoş MĂNDESCU  

Ridicată chiar în inima târgului Piteştilor, la capătul nordic al insulei cuprinsă între străzile Şerban Vodă (la est) şi Domniţa Bălaşa (la vest), Biserica cu hramurile Sf. Nicolae şi Sf. Pantelimon, aparţinând comunităţii de târgoveţi, a fost unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură ale oraşului.
Prima construcţie – o biserică mică din zid –, datând probabil de la mijlocul sau din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, avariată de cutremurul din 1802, a fost refăcută şi mult mărită în 1812, pe cheltuiala orăşenilor („mahalagiilor”).
Pisania bisericii, de mari dimensiuni (99,5 cm x 140 cm), spartă în patru fragmente în împrejurările demolării din 1962, se păstrează în expoziţia Muzeului Judeţean Argeş: „Marile şi preaputernecu Dumnezeu, cu a sa purtare de grijă, toate le chivernisăşte şi le săvârşăşte, precum şi ceastă sfântă beserică, ce era mai-nainte mică şi prăpădită de cutremur, cu ajutorul său şi al sfântului Ierarhu Nicolae şi al? Sfântului Pandeleimon, al cărora este hramu, s-au făcut precum? se vede cu cheltuiala mahalagiilor şi al altor? creştini şi s-au săvârşit în domniia mării sale, Io Gheorghie Caragea voevod, când ruşii s-au dus din ţară, făcând pace, într-al doilea război, păstorind? pre norodu aceşti eparhi, preasfinţitul iubitoru de Dumnezeu, chirio, chir Iosif, întâiul episcop al aceştii nooi episcopii Argeş; 1812 octombrie 30”.
Incendiul din vara anului 1848 va afecta şi Biserica Sf. Nicolae (însemnările vremii arată că „În 18 august 1848, la trei ceasuri din noapte, au ars tot Târgul Piteşti, trei mahalale şi trei biserici, între care şi Biserica Sfântul Nicolae”), supusă din nou reparaţiilor în 1864. Din anul 1873, în turla clopotniţei aflată deasupra pronaosului, avea să fie instalat un orologiu cu patru cadrane (danie făcută bisericii de farmacistul Ştefan Babic), păstrat astăzi în colecţia Muzeului Judeţean Argeş. Astfel, biserica intră în memoria colectivă a comunităţii orăşeneşti drept „Biserica cu Ceas”.
De mari dimensiuni (circa 25 m x 9 m), de tip navă (fără abside laterale), compusă din altar, naos, pronaos şi un pridvor deschis, cu două turle înalte, una pe pronaos, alta pe pridvor, Biserica Sf. Nicolae a jucat un rol important în viaţa oraşului. Nu trebuie uitat că a avut rolul de catedrală, aici oficiindu-se, la 30 aprilie 1878, primul Te Deum al României independente, în prezenţa domnitorului Carol I.
În scuarul din partea de nord, a fost amplasat, prin 1905, bustul lui Ion C. Brătianu, opera sculptorului D. Mirea, dispărut şi el după 1947.
Declarată monument de arhitectură prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1160/1955, Biserica Sf. Nicolae nu s-a bucurat de acest statut decât şapte ani, fiind demolată în iulie 1962 din raţiuni ce ţineau de noile amenajări urbanistice ale Piteştiului.