Lume, lume!
Dar ce e lumea, ce este ea oare şi care-i este cuprinsul?

Păi, ce să fie, ar răspunde mai toţi oamenii, omenirea, ce altceva. Alţii mai atenţi cu ce scot din gură, ar zice că sunt două lumi, cea a cuvântătoarelor şi cea a necuvântătoarelor. Omul ca reprezentant al celei dintâi şi restul a tot ce mişcă şi viermuieşte reprezentând cea de-a doua. Aşa să fie oare? Nu cred, şi o să vă spun de ce, după ce o să vă amintesc că mai sunt unii care împart lumea în alte două categorii clare, zic ei, adică cea de aici, pământeană, care este şi cea văzută şi cea de dincolo, adică nevăzută. Azi eşti pescar şi pescar vei da în primire, iar mâine te trezeşti într-o dimineaţă cu soare scobar, mreană sau viermişor, într-un cârlig cu contră, din care nu mai poţi scăpa oricâte şmecherii ai încerca. O fi, că e greu să demonstrezi că n-ar fi aşa, deci nu mă bag. Mă refer doar la asta văzută, pipăibilă şi care mişcă fără doar şi poate, că altminteri iese din discuţie.