Câteva aruncări în golul distanţei
despre sârbii noştri cei de toate zilele

Discursul de faţă are o ascultare mono dacă nu e pretenţios spus. Am întâlnit în drumul poeziei în urmă cu doar două săptămâni mai mulţi scriitori sârbi dacă nu cumva cei mai importanţi poeţi ai momentului. Numele lor vă este binecunoscut: Oare cine nu a auzit rostirea lui Adam Puslojic, a lui Radomir Andric sau Miljurko Vukadinovic? Greu de spus! Iată am adus neostenind câteva poeme ale celor trei ai noştri dar şi ai lor poeţi aci în paginile revistei Argeş nu cumva să uităm că locuim nu în absenţa unei frăţii ci tocmai la hotarul pământiu dintre a fi şi a nu fi rotitori. Întâmplarea a găsit prilej într-o clasă a Colegiului Naţional Liceului Vlaicu Vodă din Curtea de Argeş, în prezenţa a peste 60 de elevi, câţiva profesori şi vreme frumoasă. Iniţiativa a aparţinut lui Laurian Stănchescu despre care vom discuta poate într-un număr viitor al revistei cu prilejul unui interviu care sperăm să mai limpezească şi aşa apele tulburi ale poeziei contemporane româneşti.
(Prezentare de Florian Silişteanu)