Ivan
picioarele lui Ivan
sărmanul Ivan nu mai poate merge
stă toată ziua în curte şi când
se plictiseşte de smotocit găinile
plânge înecat căci mama Grushenka face
de mâncare şi atunci sufletul lui Ivan
clocoteşte ca-ntr-o oală cu mămăligă
zilele trec şi Ivan e din ce în ce
mai nerăbdător Ivan stă cu o cloşcă în braţe
tremură şi se uită temător primprejur
Ivan visează cum taie cloşca şi cum sângele
ei cald îmbibă pământul uscat şi cum soarele
luminează faţa rotundă a mamei Grushenka
în timp ce întinde rufele între doi pari
de lemn putred ca picioarele sărmanului Ivan