istoria pierdutului  
 bichon
 
o să ţi se ia tot ceea ce
te-a apărat o vreme de
                     oameni –  
gardurile înclinate cu
           oale de lut în pari
aripa de flutur sub care
                te-ai adăpostit  
 
o doamnă pe tocuri va
  pleca agale cu bichonul
  tău în braţe
el se va face un norişor
   tot mai mic tot mai
   alb privind agitat
   înapoi –  
 
îngeraşul care te-a sprijinit
la care cuteza poporul ierbii
    să ceară sfat
şi atunci când periodic
                   orbeai
    vedeai măcar
                ceva  alb.