Răcoare
În fiecare dimineaţă
Găsesc înflorită pe străzi
Mâna-mplântată în pântecul pâinii,
În grumazul viorii,
Între umerii sacoşei de piaţă…
Cine ştie
De ce latră câinii
La sâmbăta mea cafenie,
Veştejită prin pomi
Cu lacrimi puţine,
Când a-nchis la sifoane
Şi televizorul şi-a ieşit din minţi?
…Rătăcitoare printre atomi,
Din pridvor tâmpla mamei
Revarsă răcoare
Peste nopţile mele fierbinţi.