Floarea soarelui  

Nesiguranţa ei printre lucrurile de aici,
care cu toate păreau a-i pune piedici,
m-a făcut să cred că ea vine din lumea de vizavi,
din  lumea paralelă.
M-a făcut să cred că anii mei repezi şi-au găsit,
în fine, sensul; şi că destinul meu
este să o salvez din mizeria marelui oraş.
Să o salvez de toate lucrurile care îi pun piedici
şi de hoţii care fură din privirile ei verzi.
Salvaţi planeta verde! – aş fi strigat,
ca un adevărat ecologist. De fapt,
o salvare secretă am încercat încă din sala de concert,
când privirile mele te-au luat fără voie în braţe.           
Atunci eram convins că simfonia este trupul tău blond
şi că mâinile reci mă aşteaptă în spatele partiturii.
Şi puţin a lipsit ca să nu mă dau în spectacol,
să nu te dezbrac în mijlocul lui do major,
ca să mă satur odată de ochii tăi verzi şi de sânii gureşi!
De picioarele lungi şi de piersică.
Niciodată nu am putut să mă gândesc la altceva.
Vezi, eu mă amestec întotdeauna cu bătăile inimii.
Şi încă înainte de a ajunge la tine eu îţi pun mâna pe sâni.
Da, oriunde aş merge, eu tot între picioarele tale ajung.

În cele din urmă, ea a ieşit din partitură
şi m-a  luat de mână într-un adagio.
Şi mi-a dat întâlnire, discret,
în câteva poeme de dragoste.
Toate estrogene şi cu lacrimile aproape şterse.
Ele îmi arătau adesea pielea ei fragedă;
sânii cei gureşi, pulpele lungi.
Şi în cele din urmă – sexul!
Sexul, uneori acoperit de o floare a soarelui,
alteori de-a dreptul dezvelit.
Cine s-ar fi gândit că ea
va da bir cu fugiţii din lumea paralelă,
din spatele poemelor estrogene şi că se mută în mine?
Cine s-ar fi gândit că proiectul meu secret –
Salvaţi planeta verde! – va prinde viaţă?
Cine s-ar fi gândit că trupul ei blond se mută în mine
cu privirile verzi şi cu sânii abia încolţiţi?
Şi cu toate depresiile, pe care le reciclăm seara
printre cearşafuri, ca să poată intra încrezătoare
în noua zi.
– Acum lasă-le Dumnezeului!
Nu vezi că s-a făcut dimineaţă? –
i-am zis, lipindu-mă mai bine de pielea ei umedă,
pe jumătate mirat că nu am omorât-o
nici în noaptea aceasta,
pe jumătate uimit că degetele ei blonde s-au îndrăgostit.