Ciudata obsesie

În colţul inimii bătrâne,
Păstrez mereu un loc ciudat,
În care din vechimi valsează,
DOAMNE şi DOMNI din alt climat.

Sunt spectrul unor vremi apuse,
În care vor să mă strămute,
Şi să păşesc în ritm cu ei,
Sub bucurii de mult pierdute…

În colţul inimii bătrâne,
Păstrez mereu un loc ciudat,
În care din vechimi valsează
DOAMNE şi DOMNI din alt climat.
                 Câmpulung Muscel, 20.XI.1988
 
Marea vâltoare

Mai mari,
Mai mici,
Cu or fără steme,
Cădem ritmat într-o vâltoare,
Ce se numeşte:
Vreme…
E poate timpul
Un repaus nesfârşit,
În care toţi cădem fără probleme,
Ca într-un cleşte,
Când râdem uneori voioşi,
Cu faţa în Soare…
Sosim de unde am plecat,
Pe-un aprig vânt sau pe o boare,
Ne zbatem să îmbrăţişăm
Pe cei iubiţi,
Demult plecaţi,
Cu ochi adânci, înlăcrimaţi…

Nimeni nu poate ocoli
Aceste drumuri încurcate,
Din orice parte ar porni,
Cu, sau mai puţină carte,
Marea Vâltoare…
Ce-i lasă iar, spre tainic început,
În somn curat, de veşnicie,
Fără Cruţare.
           21.XI.1988, Câmpulung Muscel