Kitschul este un peşte de televizor. Kitschul este un goblen făcut la un război industrial. Kitschul cel mai monstruos, marele kitsch, este o floare de cârpă, pusă la zvântat pe sârmă. Kitschul este o amânare a lucrului bine făcut, un refuz deliberat de a închide cercul. Kitschul este o comedie a integrităţii, kitschul este omul înaintea strănutului. Nenorocirea practică ne arată milioane de kitschuri care ne înconjoară pentru că li se permite acest lucru. Plescăit, plimbat prin gură, gustul unora pentru lucruri estetic-scandaloase este ca guma împachetată  grijuliu pentru a fi reluată. Consumatorul de kitsch nu-şi poate disciplina privirea, este mândru, ştie câte pene face găina de plastic pe care-a cumpărat-o.
Bazarul sau civilizaţia hazului. Kitschul este o icoană cu termometru. O deviere de stânga, întru  dublă-eficienţă, de la dreapta credinţă. Kitschul este o flotă de îngeraşi plouaţi,  căzuţi din raiul lor de ghips-carton. Kitschul este un scandal rentabil – vine din germană şi  este un ceva făcut pentru a fi vândut ieftin.  Există la producătorii de kitschuri o genă veselă, imună la însoţirea naturală a culorilor complementare. Multora, această genă le produce urme de inteligenţă la colţul gurii: da, produsul este valoros pentru că e vandabil. Singura raţiune estetică a jalnicelor kitschuri este marketingul. Păstraţi, deci, bonul până la voma din magazin!