În Cuvânt înainte, d-na prof. univ. dr. Mariana Brandl-Gherga ne atrage atenţia asupra faptului că recenta-i lucrare, Austria din presa bănăţeană (Timişoara, Editura Artpress, 2006; pagini A-5: 212), este un «studiu de imagologie», analizând «imaginea Austriei imperiale şi contemporane, prezentă în 475 de articole, apărute în 10 publicaţii timişorene: „Agenda zilei“, „Evenimentul zilei“, „Prima oră“, „Renaşterea bănăţeană“, „Timişoara“, „Ziua de Vest“, „Agenda“, „Bănăţeanul“, „Focus Vest“, „Orizont“, din anul 2004.» (p. 5).  Încă din secunda frază, spre a nu face loc vreunei posibile confuzii şi spre a nu fi „încadrată“ pe nedrept în specia anacronică a indivizilor ce mai cred într-o reînviere a Imperiului Austro-Ungar, autoarea afirmă răspicat: «Cartea reconstituie un peisaj bănăţean revelat ziaristic, în dimensiunea austriacă imperială şi actuală. Sincronia tematică şi spaţială acoperă diacronia temporală. Fiecare capitol al cărţii se înfiripă dintr-un număr diferit de articole, pentru că fiecare temă are o altă dimensiune textuală şi afectivă în spaţiul ziaristic: Timişoara – „mica Vienă“, un spaţiu postcolonial, 24 de articole; Real şi imaginar jurnalistic la Timişoara, 60 de articole; Banatul imperial, 54 de articole; Austria în Banatul contemporan, 258 de articole; Românii în Austria, 38 de articole; Austria la ea acasă, 41 de articole.» (ibid.). La cele şase capitole menţionate mai sus, în structurarea universitară a lucrării, se mai evidenţiază un capitol de „deschidere“, Sfârşitul unui început (pp. 7 – 19) şi un foarte documentat capitol de „închidere“, Austria din presa bănăţeană. Catalog 2004 (pp. 168 – 198), cuprinzând titlurile celor 475 de articole, numele, pseudonimele, ori „iniţialele“ semnatarilor / jurnaliştilor-autori (nu puţini fiind „campionii“ cu peste zece titluri), „creatori“ ai unei interesante „mass-media-realităţi“, ipostaziind austrieceşte în Banat (potrivit presei bănăţene de după 1989) istorie, interculturalitate, antropologie, economie etc.; deoarece Austria, «văzută cu ochii jurnaliştilor bănăţeni, seamănă cu un paradis geografic, seducător şi îmbibat cu o istorie imperială prelungită fastuos până astăzi» (p. 166); deoarece Austria, «aşezată între real şi imaginar jurnalistic», «Austria din presa bănăţeană», ar releva, „mass-mediatic-post-decembrie 1989“, desigur, «dimensiunile imperiale şi contemporane ale unei ţări care şi-a transferat şi la noi momente istorice de glorie şi de cumpănă»; deoarece «Austria dintotdeauna, reconstruită jurnalistic, se înfiripă din omagiul adus acestei ţări de aspiraţiile, idealurile şi credinţele spaţiului bănăţean» (p. 167).
După consumarea „reală“ a combustiilor unei realităţi istorice zguduitoare, ireversibile, din provincia Banat a Daciei (azi, a României, Serbiei şi Ungariei), până la sfârşitul primei jumătăţi a secolului al XX-lea, cartea de faţă reuşeşte să „radiografieze“ în beneficiul imagologiei, mai mult ca sigur, şi cenuşa unui „mit“ în care suflă „sticlarii“ celor zece gazete timişorene cu speranţa de a fi „întâi-descoperitori“ de fulgi ai legendarei păsări-Phoenix.