…Romantic-provocator. TOAMNA LA PARIS  a Doinei Moraru-Epure şi a Monicăi Făcăianu-Zodie, publicată la Editura Argeş Press, la sfârşitul anului trecut, îndeamnă la meditaţie cu pas măsurat. Pasul pe care-l afli, de care te-agăţi, de care-ţi potriveşti respiraţia, ca să poţi începe să spui povestea. Pasul călătorului în timp, absolvit de trebuinţele lui trupeşti, de ideea însăşi că trupul lui merge şi imprimă, în aerul locurilor, în locurile subţiate de văzduh, o formă, sunete, mirosuri, ştiutul şi neştiutul.
TOAMNĂ LA PARIS este o carte de impresii de călătorie. Cuplurile – personaje principale – nu sunt scuturate de puseuri iniţiatice, ba, dimpotrivă, îşi doresc o rezolvare rapidă şi confortabilă a intenţiei de a pleca din ţară, în excursie, în noiembrie. Să fie simplu, instructiv, recreativ. Parisul apare imediat la orizontul mic, pentru că acolo trăieşte un bun prieten japonez, care le pune la dispoziţie apartamentul. Şi orizontul mic devine ad-hoc mare, purtându-i pe excursioniştii români pe Sena, la Luvru, în Montmartre, la Versailles, în Montparnasse, la Tuilleries…
Cartea nu este, însă, o simplă notaţie de adrese, o înşiruire de umori (deşi cromatica umorală nu lipseşte şi e chiar amuzantă), nu este un marş de imagini, capturate de simţurile în alertă. TOAMNĂ LA PARIS  este un periplu cultural, care încearcă să surprindă esenţele tari ale Parisului, prin referinţe documentare şi prin citate celebre. Merită, aşadar, străbătut cu pasul măsurat Parisul acesta singular, care se lasă descoperit într-un fel anume – doar cunoscătorii sunt conştienţi – şi care arcuieşte mintea într-o proiecţie decisivă, de recuperare a METROPOLEI PIERDUTE.