MARIN IONITAFabrica de scriitori – ediţie nouă

Din Şcoala de Literatură n-a mai rămas nici arhiva. Am aflat că mucegăise într-un timp aruncată de-a valma într-o cameră de subsol, de unde a dispărut fără urmă, probabil la o groapă de gunoi. Mai este Palatul de la Şosea, cedat unui partid politic de primul preşedinte revoluţionar al Uniunii Scriitorilor, ajuns moşier în Oltenia, dar nu ne spune nimic.
Am fost student al acestei şcoli doi ani de zile, durata maximă a cursurilor, dar nu sunt absolvent al ei pentru simplul fapt că am fost dat afară pe poartă, bineînţeles fără diplomă, fără atestare, fără repartiţie. Aruncat în lumea neliterară – la început angajat la o fermă de vaci – mi-am dus cu mine amintirile pe care nu am vrut să le dau uitării. Tot dezbătând problema în ceasurile mele de singurătate, ca să înţeleg mai bine ce se întâmpla acolo, amintirile mele s-au mai limpezit şi s-au adâncit tot mai mult în memoria mea. Şi am avut mai multe motive să le păstrez pentru că făceau parte dintr-un capitol de excepţie al existenţei mele.
Dacă cineva mai caută azi Şcoala de Literatură, n-o mai poate găsi decât în mintea şi în simţirea celor câţiva supravieţuitori. Aflu din presă că mai există Fănuş Neagu, Radu Cosaşu, Dumitru Carabăţ, Ion Acsan. Corespondez cu Irimie Străuţ şi am convorbiri telefonice cu Ioana Zamfir şi Elena Dragoş, de la care aflu câte ceva şi despre Doina Sălăjan. Adelei Popescu i-a mai apărut o carte de versuri în Japonia după nenumăratele reeditări bilingve la Paris. La Galaţi, „juvetele” Nicolae Ungureanu. Nu ştiu ce mai e cu Ion Gheorghe, îmbătrânit şi bolnav când l-am văzut ultima dată. Vor mai fi şi alţii prin ţară, pe aiurea. Pentru câtă vreme? Grăbiţi-vă! Peste 10-15 ani nu o să mai găsiţi pe niciunul dintre noi. Şi dacă nu apucăm să ne mărturisim, Şcoala de Literatură dispare definitiv din paginile unei zbuciumate istorii.
Mai bântui, cât voi mai bântui pe coaja pământului şi eu. Mă simt ca un huhurez care cântă noaptea pe ruine. Dar nu pot să tac. Trebuie ca cineva să spună povestea. Şi mă tem că nu are cine altcineva. Au trecut 60 de ani.

2010-05-10T16:00:00+03:00