– Domnule profesor, sunteţi decan la Facultatea de Filosofie şi Jurnalism, din cadrul Universităţii Spiru Haret, unde predaţi Filosofie modernă. Care mai sunt preocupările dvs. din ultimul timp?
– Într-adevăr, în ultimii ani am predat şi predau şi în prezent disciplina Filosofia modernă. În noul plan de învăţământ, pe care l-am conceput odată cu restructurarea învăţământului superior de la patru la trei ani, am propus studenţilor un curs nou, de Antropologie filosofică. Întrucât sunt iniţiatorul acestui curs, iată că preocupările mele teoretice s-au diversificat şi în prezent lucrez la redactarea unui manual pentru studenţi, dar cred că poate fi vorba de o carte de sinteză, de antropologie filosofică. În acelaşi timp, în sfera interesului meu pentru filosofia modernă, am intenţia să reiau problematica filosofiei moderne, însă dintr-o nouă perspectivă. Dacă până acum, la cursul predat sau în cărţile pe care le-am tipărit, prezint concepţiile filosofice în succesiunea lor cronologică, urmărind desigur şi filiaţia de idei, deci şi ordinea logică, acum îmi propun să reiau problemele filosofiei moderne urmărind sistematic temele mari şi, în cadrul fiecărei teme, evoluţia ideilor de la filosofii secolului al XVII-lea până la filosofii clasici germani, în speţă până la Hegel, care este un apogeu al filosofiei clasice germane şi al filosofiei moderne. În legătură cu preocupările mele pentru masterat, am propus de asemenea un curs nou, intitulat Comunicare interculturală şi cultură europeană, şi intenţionez să scriu o carte pe problematica acestei discipline. Aici mă interesează, în special, valorile din spaţiul cultural european actual, dintre care valorile economice, politice şi juridice, dar şi problema diferenţelor culturale care apar înainte de toate în plan filosofic, artistic, religios, ca şi în alte forme ale culturii spirituale. În legătură cu toate aceste diferenţe, se pune problema cunoaşterii, asimilării reciproce a unor valori, dar, în acelaşi timp, se pune şi problema respectării reciproce, acolo unde nu mai este cazul de influenţare sau împrumut, cum ar fi, să zicem, în domeniul religiei, unde nu se poate converti catolicismul la ortodoxism sau invers, ori ambele la islamism sau invers. Deci este nevoie de cunoaştere şi de respect reciproc.