“Copiii de la ţară vor mai afla despre colinde şi celelalte obiceiuri
de la televizor, din muzee sau din cărţi”

– Domnule Dan Brudaşcu, identitatea culturală a unui popor se transpune în capitalul simbolic acumulat, reprezentând valori, atitudini, comportamente, credinţe şi simboluri împărtăşite de locuitorii din diverse zone ale arealului geografic în care convieţuiesc. În contextul satului globalizat, identitatea culturală a poporului român va rămâne nealterată? Pentru că în ceea ce priveşte limba română ea a primit o serie de inserţii “barbare” ce sunt permanent folosite în detrimentul sinonimelor pur româneşti ale acestora.
– Nu doresc să fiu considerat defetist, dar dacă românii nu se vor trezi şi nu vor deveni conştienţi cât de mult rău îşi fac lor înşile prin renunţarea, cu uşurinţă, la ceea ce reprezintă specificul şi fondul lor cultural, atunci viitorul va fi cât se poate de sumbru.
Tind să cred că dacă nu ar fi existat acest incident major şi grav, care s-a întins, istoriceşte, între 1945-1990, românii nu s-ar mai confrunta azi cu astfel de situaţii, că ar fi, de fapt, alta şi situaţia integrării efective în spaţiul european, politic, economic, social şi cultural.
Faptul că, aproape o jumătate de veac, românii au fost nevoiţi să trăiască în spatele unei cortine i-a afectat profund şi sub aspect cultural. N-a existat un schimb cultural firesc cu alte popoare, o relaţie permanentă.