– Au trecut 16 ani de când am “îngropat” comunismul, deşi mulţi dintre slujitorii lui au rămas pe metereze. Crezi că USR, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, organizaţiile de profil sunt astăzi cu adevărat responsabile din punct de vedere cultural? În ce fel beneficiază, de pildă, cultura scrisă, scriitorul şi  cititorul de aceste instituţii?
– Instituţiile numite de tine nu pot fi puse în aceeaşi oală şi, deci, nu pot fi judecate global. USR nu este instituţie bugetară cum este Ministerul Culturii aşa încît, ca breaslă, responsabilităţile sale se referă direct doar la membrii săi. Institutul Cultural Român, cu trei moaşe – Preşedinţia, Ministerul Culturii şi Ministerul de Externe – este mai puţin vizibil în România, dar ar trebui să fie extrem de activ în străinătate. Din păcate, funcţionează ca un circuit închis şi noi de aici ştim foarte puţine lucruri ce se petrec prin ICR-urile de dincolo. Fiind instituţii bugetare, Ministerul Culturii şi Institutul Cultural Român ar trebui să dea socoteală publică pentru fiecare bănuţ cheltuit, pentru întreaga activitate nu scriitorului,  ci contribuabilului român. Eu cred însă că, deşi cum spui tu, ironic, că am îngropat comunismul, mentalitatea nu s-a schimbat prea mult şi aşteptăm prea mult de la instituţiile statului.