INFORMARE
Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 21 – 25 septembrie, noi evenimente cultural-educative, care pot fi urmărite exclusiv online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro).
Prelegerea cu tema Învățământul superior – Evoluția în timp, susținută de dr. ing. profesor asociat la Universitatea Pitești – Facultatea de Energie și Tehnică Nucleară, consilierul local Marin Preda.
„Este la modă ca orice tânăr să facă o facultate. Și la facultățile de stat trebuie un anumit număr de studenți, în caz contrar, instituția pierde acreditarea. Dacă facem o teorie a erorilor, nu facem decât să lăsăm ștacheta mai jos”, spune Marin Preda.
Dialogul cu tema „Simfonia Destinului”, susținut de publicistul Valentin Uruc și invitatul său, Jean Dumitrașcu, managerul Filarmonicii Pitești.
“De la celebra simfonie a lui Beethoven, în An Beethoven, la cele 14 stagiuni ale Filarmonicii Pitesti, instituție de concerte profesionistă, născută sub acoperișul Centrului Cultural Pitești. Istorie si perspective vor fi aspectele abordate”, informează Jean Dumitrașcu.
Dialogul cu tema Despre teatru, pandemie și psihoterapie, în cadrul proiectului cultural-educativ „Gânduri, rostiri, scrieri”, susținut de poeta Denisa Popescu, având-o invitată pe actrița și psihoterapeuta Daniela Butușină.
„Originară din Drobeta-Turnu Severin, Daniela Butușină este actriță la Teatrul ”Alexandru Davila” din Pitești, din anul 1994. S-a remarcat prin roluri de forță, de un dramatism bine controlat, de asemenea, prin apariții în filme de lungmetraj, în scurtmetraje pentru emisiuni de divertisment, în recitaluri de poezie, la radio și la televiziune.
Teatrul este prima ei iubire. Daniela Butușină are carismă, știe cum să comunice, indiferent de palierul de înțelegere pe care se află interlocutorul-spectator, glasul ei este unic, seducător, de-a dreptul hipnotic. A urmat, de altfel, cursuri de canto, așa că, dacă ar îndrăzni mai mult, ar putea transmite, și prin cântec, aceeași emoție care-o face să tremure pe scenă. Dintre spectacolele în care a jucat cu succes, amintim: ”Mame și fiice”, ”Gară pentru noi” (monodramă), ”Pușlamaua”, ”Cumetrele”, ”Burghezul gentilom”, Livada de vișini”, ”Visul unei nopți de iarnă”, ”Cum se cuceresc femeile”, ”Cameristele”, ”Soacra cu trei nurori”, ”Colivia cu nebune”, ”Experimentul P”.
În paralel cu teatrul, Daniela Butușină, s-a remarcat și ca psiholog clinician. Are propriul cabinet, unde oferă consiliere și mai ales ascultare. Actrița care vorbește și gesticulează amplu, care râde și arde pe scenă, știe să asculte, știe să tacă, știe să stabilească raportul corect, armonios între tăcere și ascultare, în cabinetul de psihoterapie”, spune Denisa Popescu, .
Prelegerea cu tema “Mihai Eminescu. Altfel decât e cunoscut îndeobște. Oamenii care l-au prețuit și îl prețuiesc”, susținută de scriitorul, eminescologul și profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Teme culturale în emoții raționale”.
„Trăiască Nația!
Acesta era salutul lui Eminescu. Se răspundea: Sus cu dânsa! Pentru că nația suntem noi, împreună și fiecare. Toți cei care simțim, gândim și vorbim în frumoasa limbă română și împărțim aceeași istorie și aceeași patrie. Ne identificăm în aceeași cultură de distinctă valoare.
Centrul Cultural Pitești vă propune de ceva timp o „emisiune” la vreme de pandemie: TEME CULTURALE ÎN EMOȚII RAȚIONALE.
Nu e nimic sentimental, nu e nimic de gâlceavă, ci de meditație și ascultare reciprocă.
Eu ascult vocile dumneavoastră pe canalele puse la dispoziție de intuiție sau de realitatea pe care o împărtășim laolaltă. Dumneavoastră mă ascultați pe mine dacă vă permiteți un răgaz și dacă eu reușesc să vă deschid timpanele!
Cultura cere răgazul efortului de a ieși din automatismele cotidiene; timp și efort ca să zidești la ea. Dar asta numai după ce ai privit și adâncit și zidirile altora.
Începutul anului școlar e sub semnul întrebărilor, controverselor și sloganurilor.
Adică tocmai așa cum nu ar trebui să fie.
Oricum ar fi, copiii, adolescenții și tinerii vor trebui să devină o prioritate asumată.
Dacă vreți să vă mai urmeze, construiți o societate în care să se simtă bine și responsabili. O societate pe care generația lor să o continue în timpul când vor trebui să ne ia locul.
Deocamdată, succes la examenele care îi așteaptă! Ele vor arăta cum au muncit cei mari.
Ce le oferim noi acum nu arată prea bine, deși mulți fac eforturi pentru a le oferi o viață mai bună.
Unii dintre ei vor vota pentru prima dată. Vor vota ceea ce li se oferă. Ca noi toți.
Mihai Eminescu spunea că morala e o „NEGAȚIUNE: NU FĂ! NU SPUNE!”
Vom vorbi despre Mihai Eminescu. Altfel decât e cunoscut îndeobște. Și despre oamenii care l-au prețuit și îl prețuiesc.
Eminescu e și astăzi într-o triplă ipostază: Cea a zeloșilor, cea a detractorilor și cea a cunoscătorilor. Primele două sunt păguboase. Cea de-a treia e calea valorii adevărate.
Eminescu e gânditorul în cuvintele căruia noi românii ne identificăm ideal. TRĂIASCĂ NAȚIA!”, spune Lucian Costache.
Prelegerea cu tema Istorie, literatură și creștinism în opera lui Mihail Diaconescu, susținută redactorul-șef al revistei-document Restituiri Pitești, dr. Marin Toma, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Istorie și istorii cu Marin Toma”, eveniment care se va desfășura live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, marți, 22 septembrie, de la ora 14.00.
“Despre romanele istorice ale lui Mihail Diaconescu s-a scris că ele reprezintă un concept unitar: fenomenologia epică a spiritualității românești. Marele romancier din Vulturești apreciază rolul istoriei atât ca fundament al societății umane, cât și sursă documentară fără de care romanele sale nu ar fi fost posibile. Evocând personalitatea lui Grigore Alexandru Ghica al X-lea, eroul romanului Speranța, Mihail Diaconescu reiterează ideea conform căreia istoria este o manifestare a memoriei individuale și colective. Datorită legăturilor dintre cult, cultură și lucrările sale, dintre care amintim Istoria Literaturii Dacoromane și mai ales Depărtarea și timpul, roman care evocă figura lui Dionysius Exiguus (prezentat în anii săi de tinerețe), Prelegeri de estetica Ortodoxiei și Teologia ortodoxă și arta cuvântului. Introducere în teoria literaturii, Mihail Diaconescu este considerat un apologet al ortodoxiei.
Fundamentale pentru literatura română sunt și romanele Marele Cântec (un roman istoric, roman biografic, roman parabolă despre menirea artistului, având în centrul său portretul marelui umanist român, Ioan Căianu Valachus), Sacrificiul, o operă închinată spiritului românesc care a făurit marea unire de acum un veac, Adevărul retorului Lucaci (o excelentă sinteză a zbuciumului politic, cultural și religios al Țării Moldovei pe durata domniei lui Iancu Sasu, de la final de secol XVI). Printre multe altele, în opera diaconesciană regăsim și referiri la memoria afectivă, la sublim, la rolul metafizic al arhitecturii, desenului și gravurii (ilustrat admirabil în lucrarea Lainici. Capodoperă a artei românești și europene, în care autorul creează și un portret cu valențe nepieritoare genialului Grigore Popescu-Muscel).
Având în vedere toate cele relatate mai sus, credem că atunci când istoria nu mai are argumente, literatura este chemată la înrolare, astfel încât memoria trecutului să nu se piardă niciodată. Daca se pierde, atunci suntem condamnați să trăim aceleași suferințe”, subliniază Marin Toma.
Cenaclul Armonii Argeșene (varianta minimală online), coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, dr. Adrian Mitroi, având-o invitată pe poeta Liliana Nanu.
“Doamna Liliana Nanu este o creatoare complexă în domeniul artei. Compune poezii, exercitându-și în același timp și talentul în planul creației plastice.
Încă nu a lansat niciun volum de versuri, însă a avut expoziții de pictură.
Practică o poezie în stil clasic, foarte plăcută la audiție, lină, dar profundă, atacând mai multe planuri. Putem distinge planul social, sentimentele și relațiile interumane, punându-și și întrebări existențiale.
Sperăm ca în curând să ne delectăm cu un volum de poezie semnat de Liliana Nanu”, spune Adrian Mitroi.
Medalionul cultural cu tema Cântecul tradițional din zona Argeș-Muscel, în cadrul proiectului „Tradiții Muntenești”, coordonat de profesorul de canto popular Valentin Grigorescu, având-o invitată pe Daniela Cernea, profesor de pedagogie muzicală și solist la Orchestra Doina Argeșului.
“Înzestrată cu o muzicalitate nativă și un timbru deosebit, Daniela Cernea nu se abate de la linia de autenticitate pe care o imprimă cântecelor sale. Dovada este materialul din fototecă, imprimat cu Orchestra Radio. Abordează și melodii lăutărești, de petrecere, dar și romanțe. Cunoscută și apreciată, Daniela Cernea se bucură de un real succes pe plan național”, spune Valentin Grigorescu.
