Informare
Centrul Cultural Pitești organizează, în perioada 17-23 iunie 2024, evenimente cultural-educative, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Cenaclul „Armonii Argeșene”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români, Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, luni, 17 iunie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Prelegerea cu tema „Ce este un orgoliu sănătos, cum arată un orgoliu sănătos și cum se transformă el în relația de cuplu și la nivel profesional”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală „Clubul de lumină”, coordonat de terapeuta și scriitoarea Corina Caltan, luni, 17 iunie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Dialogul cu tema „Copilărie pe aripi de basm”, în cadrul proiectului “Mari Iubiri ale Literaturii Universale”, coordonat de poeta și profesoara de limba și literatura română/engleză Raluca Hana Sandu, luni, 17 iunie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Ediția de iunie a proiectului <Mari iubiri ale literaturii universale> este o ediție cu arome de tei, senină și caldă ca sufletul de copil. De această dată, împreună cu invitata mea specială, doamna profesor Adriana Firică, vă propun un periplu literar prin lumea plină de miracole și aventuri a copilăriei universale. De la <Amintiri din copilărie> și basmele lui Creangă la <Micul prinț> , <Singur pe lume> sau <Charlie și fabrica de ciocolată> , de la <Neghiniță> la <Bahadino, copilul păcii>, <Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi>, la <Colț alb> sau <Mica sirenă> nu e decât un pas. Copilăria ne vorbește din cărți cu vocea unică, minunată, a oamenilor mari care nu au uitat nicicând să fie copii, indiferent de vârstă, de timp și timpuri…
Vă invităm așadar, pentru a retrăi împreună, cu dor, bucurie și zâmbet de copil, cele mai frumoase capodopere ale copilăriei”, spune Raluca Hana Sandu.
Prelegerea cu tema „La cornet sau la pahar? O istorie culturală a înghețatei”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Istorie și istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document „Restituiri Pitești”, dr. în istorie Marin Toma, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, luni, 17 iunie, de la ora 20.00.
„Înghețata: regina desertului nostru, am putea spune. Pornim împreună într-o călătorie a descoperirii ei, din China antică până în Tokyo zilelor noastre. Povestea înghețatei este una plină de viață – acest delicios răsfăț a devenit o senzație globală. Povestea este populată de împărați chinezi, regi englezi, foști sclavi, femei inventatoare, antreprenori isteți, vânzători de înghețată italieni imigranți și prime doamne americane gurmande. În prezent, mărcile americane domină piața mondială a înghețatei, dar tradiții precum cea italiană continuă să prospere, iar creații noi, precum cea japoneză, înfloresc datorită unor variante unice, create în țară, ale îndrăgitului desert. Am putea spune chiar că înghețata e și un stil de viață”, spune Marin Toma.
Dialogul cu tema „Lutul magic”, în cadrul proiectului „Povești pictate”, coordonat de artistul plastic Mihaela Viorela Martin, avându-l invitat pe Aurelian Bădulescu, artist criminalist, eveniment care va avea loc marți, 18 iunie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Invitatul meu este absolvent al Academiei de Poliție, a studiat și la Şcoala Populară de Artă din Râmnicu Vâlcea și a lucrat timp de 13 ani în mai multe domenii ale Poliţiei Române (judiciar, economic). În Laboratorul de Antropologie și Reconstrucție Facială din cadrul Institutului Național de Criminalistică al Poliției Române a pus în aplicare talentul în reconstrucție facială, portretul robot în lut şi îmbătrânirea facială. În cadrul unui proiect inițiat și manageriat de Inspectoratul General al Poliției Române, polițistul a participat la cursurile ținute de Lois Gibson, portretistul criminalist care a intrat în Cartea Recordurilor. Aurelian Bădulescu realizează reconstrucții faciale după cranii, precum şi reconstrucții faciale de persoane adulte, pornind de la fotografii din copilărie (în limbaj criminalistic, îmbătrânirea facială a copiilor dispăruți). Aurelian Bădulescu a urmat şi un masterat european în criminalistică, cu tema <Reconstrucția facială – metodă de identificare a cadavrelor cu identitate necunoscută>, studii care îl ajută în munca de zi cu zi de la Institutul de Criminalistică. Artistul criminalist Aurelian Bădulescu este de fel din Argeş, a absolvit Academia de Poliţie în 2002, iar din 2007 a fost cooptat în echipa Institutului de Criminalistică”, spune Mihaela Viorela Martin.
Recitalul de muzică folk-hop „Mă iubește, nu mă iubește…”, susținut de M.C. Grăilă, pe numele real Octavian Dărmănescu, istoric, scriitor, cantautor, eveniment care se va desfășura marți, 18 iunie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Dragostea, această imponderabilă, dă calitatea unei vieți. Sunt însă unii care nu o experimentează. De aceea încep să se iubească pe sine înșiși-însele. Puținătatea personală ajunge pe soclu și pretinde totul, dar totul! Sunt caractere care se auto-iubesc cu patimă, orbește, până în cele patru scânduri. O iubire deloc naturală, care se hrănește cu suflete. Da, sunt oameni care se hrănesc cu oameni. Un canibalism palmat, dar canibalism în fond. Vă invit în cea mai mare butaforie din istorie: dragostea falsă. Sunt miliarde de <drăgoști> false, cu tot defectivul de plural – chiar, <dragoste>, ca substantiv, nu are plural, un semn, probabil! Miliarde de bărbați iubesc miliarde de femei care, la rându-le, nu-i iubesc. Ce poate fi mai trist? Să îndulcim prin haz această, citez, <nepotrivire de caracter>. Și, nu în ultimul rând, porunca dintâi: <Să fie dragoste!>”, spune M.C. Grăilă.
Prelegerea cu tema „Vasile Alecsandri – Dramaturg (II)”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Literatura Română Necanonică”, susținut de poeta și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia, eveniment care va avea loc miercuri, 19 iunie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“În biruirea greutăţilor de început ale teatrului românesc şi în dezvoltarea sa de-a lungul unei jumătăţi de veac, contribuţia lui Vasile Alecsandri a fost hotărâtoare, el semnând actul de naştere al dramaturgiei româneşti. Creaţiile cele mai rezistente la trecerea anilor sunt comediile <Chiriţa în Iaşi sau două fete şi-o neneacă> (1850) şi <Înturnarea cucoanei Chiriţa sau Chiriţa în provinţie> (1852). În <Chiriţe>, scriitorul satirizează pe profitorii evenimentelor de la 1848, parvenitismul noilor îmbogăţiţi, pretenţiile acestora, incultura, imoralitatea, proasta educaţie dată copiilor, ridicolul încercării de modernizare pripită, abuzurile administraţiei. Piesele ce o au ca protagonistă pe coana Chiriţa sunt o incontestabilă biruinţă prin realismul tabloului de moravuri al societăţii moldoveneşti la mijlocul secolului al XIX-lea şi autenticitatea eroinei principale”, spune Iudita Dodu Ieremia.
Dialogul cu tema „Poetul și muza”, în cadrul proiectului „Întâlniri Culturale”, coordonat de scriitoarea Silvia Giurgiu, avându-i invitați pe poetul Val Răzeșu și pe interpreta de muzică folk Doina Lazăr, din Constanța, eveniment care se va desfășura miercuri, 19 iunie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Conferința cu tema „Întemeierea Țărilor Române și descălecatul dinspre Transilvania”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Colocviile Municipiului Pitești”, coordonat de redactorul-șef al revistei de cultură „Argeș”, scriitorul dr. Leonid Dragomir, avându-l invitat pe Ioan-Aurel Pop, istoric, membru titular și președinte al Academiei Române, eveniment care va avea loc miercuri, 19 iunie, de la ora 16.00, în Sala Amfiteatru de la Centrul de Calcul (Bulevardul Republicii, nr. 71), actualul sediu al Primăriei Muncipiului Pitești.
“În conștiința medievală a românilor (evident, a unora dintre ei) din toate cele trei țări locuite majoritar de aceștia există tradiția primului descălecat, de la împăratul Romei dintâi. Acest prim descălecat a așezat statornic temeiurile poporului român la nordul Dunării și poate să fie numit descălecatul etnic. Tradiția <descălecatului dintâi> este consemnată de străinii (unii dintre ei fiind umaniști) trecători prin aceste țări în secolele al XV-lea și al XVI-lea. Printre primii care susțin că românii înșiși afirmă originea lor romană, origine dată de coloniști aduși sau veniți de la Roma, sunt croatul Nicolae Machinensis, episcop de Modrussa, pentru români în general, polonezul Jan Laski pentru cei din Moldova, italianul Francesco della Valle pentru cei din Țara Românească și italianul Giovanandrea Gromo pentru cei din Transilvania. Acest descălecat este etnic și politic deopotrivă, cu accent pe elementul etnic latinofon, care este elementul de bază al etnogenezei românești.
Cel de-al doilea descălecat, prezent în conștiința medievală a românilor din Țara Românească și Moldova, explică formarea statelor românești, locuite de români și conduse de elite românești, de către principi (voievozi) dobânditori de putere venită „din mila lui Dumnezeu” sau înzestrați cu autoritate de drept divin. Acesta este descălecatul politic, pus pe seama lui Negru Vodă (Radu Negru) pentru Țara Românească și a lui Dragoș și Bogdan, pentru Moldova. Acești voievozi vin spre sud și est de Carpați din Transilvania (privită aici în sens larg, cu toate „țările” ei adiacente). Nu întâmplător, Transilvania a fost numită de unii istorici „rezervorul etnic românesc”, deși, gândind la descălecaturi (folosim intenționat acest plural, fiindcă nu este vorba aici despre descălecate, adică despre coborâri de pe cai), ea este și un rezervor politic românesc. Acest descălecat a fost, cum spuneam, prioritar politic” spune Ioan-Aurel Pop.
Dezbaterea cu tema „Integrarea Refugiaților în Spațiul European și în România”, în cadrul proiectului „Ferestre Culturale”, coordonat de jurnalistul Ahmed Jaber, având invitați pe omul de cultură Jamal Al-Najjar și reprezentanți ai comunității palestiniene din România și ai Asociației pentru Integrarea Refugiaților în Societate, eveniment care va avea loc sub semnul Zilei Mondiale a Refugiatului, joi, 20 iunie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„De Ziua Mondială a Refugiatului voi veni împreună cu omul de cultură Jamal Al-Najjar, care este originar din țara mea sfântă, Palestina, un artist consacrat în cântece tradiționale și patriotice palestiniene. Având în vedere că el a trăit de mai multe ori starea de refugiat, a reușit să se integreze într-un mod constructiv și în societatea românească, unde își continuă pasiunea pentru muzică, domeniu în care a făcut performanță în țara noastră de origine. Primul cântec pe care l-a interpretat în limba română a fost la Pitești, în anii `70, cu studenții de anul pregătitor din vremea aceea. La întâlnirea noastră, vom oferi prietenilor din Pitești câte o carte semnată de marele scriitor palestinian Jabra Ibrahim Jabra, și anume romanul filosofic <Celelalte Camere>”, spune Ahmed Jaber.
Recitalul muzical „Periplu jazzistic estival”, susținut de Trupa „Andrei&Adrian Tase”, vineri, 21 iunie, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Prezentarea cărții cu titlul „Un înțelept pe corabia trufiei”, autor prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, în cadrul Clubului literar-artistic „Mona Vâlceanu”, coordonat de editorul, scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Maria Mona Vâlceanu, vineri, 21 iunie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Cartea prezintă cu documente istorice ultima zi – 28 iunie – a lui Mihai Eminescu la ziarul <Timpul>. Este descrisă atmosfera de epocă, autorul exemplificând cu fragmente din <Monitorul Oficial> și din presa vremii”, spune Maria Mona Vâlceanu.
Spectacolul de folclor intitulat „Ia, Tezaur Românesc”, dedicat Zilei Universale a Iei Românești, care va avea loc duminică, 23 iunie, de la ora 18.00, în Piața Primăriei Municipiului Pitești. Evenimentul, coordonat de profesorul de canto popular Valentin Grigorescu, va fi susținut de interpreți îndrăgiți ai cântecului popular românesc: Polina Gheorghe, Steliana Sima, Ileana Lăceanu, Marioara Man Gheorghe, Valentin Grigorescu, Ionica Stan, Rodica Oprican, Violeta Dincă, Sebi David, Florina Lițiu, Magdalena Porumbiel, Diandra Popaiacu. Prezintă Polina Gheorghe. Își dă concursul Ansamblul de dansuri „Doina Bascovului”.
