Informare
Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 14 – 31 decembrie, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):
Prelegerea cu tema Monarhia Constituțională și Republica la Români. Aspecte Constituționale, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, susținut de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești.
“În mod constant în dreptul constituţional forma de guvernământ este definită ca fiind modul în care sunt constituite şi funcţionează organele supreme într-un stat. Ea este raportată, în principiu, la trăsăturile definitorii ale şefului de stat şi la raporturile sale cu puterea legiuitoare.
Noţiunea de „formă de guvernământ” are în mod evident o semnificaţie juridică şi ca atare formează obiectul de studiu al dreptului public, în mod deosebit al dreptului constituţional. Semnificaţiile noţiunii nu pot fi reduse la cele juridice. Formele de realizare a guvernării, modul de concretizare ale acestora la nivelul fiecărui stat au numeroase semnificaţii în plan istoric, social, politic şi economic, prin urmare formează obiectul de studiu al unui ansamblu de ştiinţe umaniste, relevându-se astfel caracterul interdisciplinar al acestei noţiuni.
Desigur, problematica formelor de guvernământ nu trebuie înţeleasă din perspectivă pur teoretică, deoarece guvernarea unui stat, rolul instituţional şi politic al şefului de stat au implicaţii practice deosebite în planul vieţii obişnuite a cetăţeanului şi determină caracterele sistemului politic şi constituţional al unui stat, în special din punct de vedere al dihotomiei: stat totalitar sau stat democratic. Realizând o sinteză a formelor de guvernământ vom reţine că cele mai utilizate nu numai în istorie, dar şi în perioada contemporană sunt monarhia şi republica.
Abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947 au fost consacrate prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947. În articolele 1 şi 3 este reglementată noua formă de stat. Astfel se consacră desfiinţarea formei monarhice de guvernământ, instituindu-se ca formă de stat Republica Populară. În plan istoric în mod obişnuit monarhia constituţională ca formă de guvernământ este identificată în România cu existenţa unui regim politic democratic. Spre deosebire, Republica în perioada interbelică, în intervalul mai sus amintit se caracterizează prin existenţa unui regim politic de tip totalitar cu anularea garanţiilor specifice statului de drept. În general, opţiunea pentru o formă de guvernământ este una politică, dar în acelaşi timp se bazează şi pe un raţionament juridic de natură constituţională.
Istoria a demonstrat că abolirea monarhiei a fost un act de forţă care nu a avut nimic de-a face cu un raţionament juridic constituţional. Actul de abolire din 1947 a fost rezultatul unei presiuni ultimative din partea Partidului Comunist sprijinită din afara ţării. Din punct de vedere juridic, abdicarea Regelui Mihai I a fost un act neconstituţional întrucât instituţia abdicării nu era prevăzută în Constituţie, iar Regele nu putea oricum să abdice şi pentru urmaşii săi, cu alte cuvinte nu putea să extindă consecinţele juridice ale actului său de abdicare unor prezumtivi şi viitori descendenţi legitimi ai acestuia.
Republica, forma de guvernământ actuală a României are incontestabil o bază istorică și constituțională, dar legitimitatea acestei forme de guvernământ rămâne încă o problemă deschisă.
Acestea sunt câteva aspecte pe care le vom dezvolta în expunerea noastră” subliniază Marius Andreescu.
Prelegerea cu tema Inimi și mâini: din istoriile iubirii, în cadrul proiectului cultural-educativ “Istorie și istorii cu Marin Toma”, susținut de redactorul-șef al revistei-document Restituiri Pitești, dr. Marin Toma, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, joi, 17 decembrie, de la ora 14.00.
“Sunt atât de multe de spus și atunci de unde să începi, parafrazându-l, desigur, pe marele istoric al culturii Fernand Braudel. Cum să scrii despre iubire? Dacă scrii, înseamnă că nu o trăiești; scriind, o… degradezi. Și, totuși, fără să o trăiești, cum să scrii despre iubire și istoriile ei? Are iubirea reguli, caracteristici, principii și obiceiuri? Care sunt metodele ei? Ce este sau, mai bine zis, cine este iubirea? Care este prețul ei și unde se cumpără? Iubirea se naște sau se construiește social? Cine poate iubi și sunt toți oamenii demni de iubire? Care sunt condițiile și limitările iubirii? Iubim oameni sau ideile proprii despre iubire?
Și, așa cum puteți să vă imaginați, am putea susține întreaga prezentare doar punând întrebări. Alegem, însă, să căutăm în istorie și să aflăm cum au înțeles și trăit oamenii iubirea, cum au scris despre ea, cum au cântat-o, ce loc i-au rezervat între alte sentimente. Pornim, așadar, în căutarea iubirii, plecând chiar din Antichitate, trecând prin epoci istorice, spații geografice, culturi și civilizații…
Să vorbești despre iubire înseamnă să vorbești despre Dumnezeu”, declară Marin Toma.
Prelegerea cu tema Inginerul Sava Costache, fiu al Galeșului de pe Vâlsan, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Teme culturale în emoții raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul și profesorul de limba și literatura română Lucian Costache.
“Trăiscă Nația! Acesta era salutul lui Eminescu. Se răspundea: Sus cu dânsa! Pentru că nația suntem noi, fiecare și împreună. La noua ediție a temelor culturale, vom evoca personalitatea unui inginer chimist, ctitor de combinate petrochimice și constructor de caractere și chimiști, născut în Corbenii de Argeș, fiu al Galeșului de pe Vâlsan: ing. Sava Costache, tatăl meu.
Cultura are mai multe componente. Nu numai artele, ci și științele fac parte din marea cultură a unui popor. Apoi e cultura materială, cea orală și cea scrisă, cărturărească. Se vorbește tot mai des de geografia culturală. Tot de cultură e vorba și atunci când oamenii construiesc obiecte frumoase și spectaculoase, monumentale, rod al cercetării științifice și tehnologiilor. Așa cum e o hidrocentrală, un baraj, un combinat, un pod peste Dunăre ori o cetate. Toate sunt făcute de oameni cu dragoste de Țară până la sacrificiu. Am avut ocazia să vorbim despre și să omagiem scriitori, publiciști, profesori, învățători, academicieni, oameni de artă, oameni politici, personalități, „seniori” ai culturii române, publicații și cărți de mare valoare.
Omagiem, acum, la sfârșit de an 2020, un constructor, din marea familie a ctitorilor de industria românească, inginerul Sava Costache.
Ca mulți alții, Sava Costache s-a născut într-un sat – Corbenii de Argeș. De aceea familia sa s-a numit Costache-Corbeanu. Vasile, tatăl, venea dintr-o familie de ardeleni, coborâtori pe versantul sudic al Făgărașilor la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Un ctitor al bisericii de aici are numele de Costache, iar unul din frați a slujit aici, tot ca preot până nu de mult. Probleme de familie au făcut ca Roza Costache, mama, să plece peste dealuri cu cei trei copii, Haralambie, Varvare și Sava (ultimii doi, gemeni) și să se stabilesscă în Galeșu de pe Vâlsan, de unde provenea familia ei (și acest sat fiind înființat de găleșanii din zona Sibiului). În total, copiii lui Vasile Costache au fost opt, dar cinci cu cea de a doua soție. Toți frații au rămas în relații foarte bune și nu au încetat să se întâlnească. La opt ani, Sava a plecat din sat la București: a fost băiat de prăvălie, casier, muncitor, „soldat cu sapa”, a învățat carte, a ajuns inginer chimist, director de fabrici și combinate chimice (Reșița, Bocșa Vasiovei, Borzești, Pitești), cercetător, deputat (Circumscripția Electorală Nr. 9 Drăganu) și, după Revoluție, senator de Argeș (alături de Î.P.S. Arhiepiscop de Argeș și Muscel, Calinic Argeșeanul și de Sandu Nichita, ctitor de frumuseți ceramice tradiționale). Mai mult ca orice, a fost un om cinstit, cu dragoste de oameni, condus după principiul: „Oricine cere ajutor nu pleacă de la noi fără să-l aibă!” A fost idealul lui de viață. Așa a înțeles el funcțiile pe care le-a avut, până la sacrificiul personal și al familiei. În romanul Intrusul al lui Marin Preda, directorul Costache Sava e alături de inginerul Dan personajul pozitiv al evocării lui Călin Surupăceanu. Marele chirurg Constantin Juvara îi consacră câteva pagini în cartea sa de memorii, pentru omenia sa, iar în Limba română în exil i se dedică mai multe pagini. În romanul Mathilde și Fata din Grădina Albastră, Lucian Costache inserează amintiri autobiografice. Un ziarist (Daniel Neamu, Curierul Zilei, Joi 5 Februarie 1998) l-a numit „Părinte al Arpechimului”. Jurnalul de Argeș a dedicat două pagini memoriei inginerului Sava Costache (Mihaela Răducanu, Ionuț Stanciu, 2-8 Iunie 2004).
Prin acest omagiu, rememorăm cu plăcere și recunoștință și alți constructori de excepție, muncitori, laboranți, maiștri, ingineri de la Arpechim Pitești ori Onești, ctitori de industrie românească, dar și de colective de oameni, amintind acum de domnul Constantin Stroe, dar și de domnul Gheorghe Badea, care continuă această vocație constructivă a Argeșului.
Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Crăciun și a Anului Nou, permiteți-mi să vă urez sănătate, gânduri bune și suflet luminos. La mulți ani! Dumnezeu să vă înzilească!
Trăiască Nația și Țara Întregită!”, spune Lucian Costache
Prelegerea cu tema Călători străini despre Piteștiul Medieval, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Biografii de excepție”, susținut de muzeograful și scriitorul Octavian Dărmănescu.
“Publicate într-o prestigioasă colecție a Editurii Academiei Române, mărturiile călătorilor străini despre Țările Române sunt un filon rar de expresie a diferitelor etape ale identității românești. Încă din secolul al XVI-lea avem consemnate mărturii despre Piteștii Medievali, mic târg de troc, viticol. Călătorii străini care îl tranzitează îl descriu lapidar sau nu, una dintre cele mai prețioase fotografii medievale piteștene constituind-o cea a diaconului Paul de Alep care îl însoțea pe tatăl său, patriarhul Antiohiei, Macarie. De menționat că în perioada 1654-1659, cei doi poposesc în Pitești de cinci ori. Considerăm că patriarhul slujea și rezida chiar la Biserica Domnească Sf. Gheorghe, ridicată tocmai atunci, în 1656, de către Constantin Șerban Vodă și de către soția lui, Doamna Bălașa. Acest stop-cadru unic despre Piteștiul Medieval se alătură altor cronici de călătorie și dau un puzzle foarte valoros despre istoria micului oraș așezat între dealuri. Un mozaic, așadar, pe care toți iubitorii de istorie locală au prilejul să-l descopere” precizează Octavian Dărmănescu.
Profil de autor – Alesia Andrada Gheorghe, scriitoare, la 10 ani, în cadrul proiectului cultural-educativ “Gânduri, rostiri, scrieri”, coordonat de poeta Denisa Popescu, avându-i invitați pe Alesia Andrada Gheorghe și pe bunicul său, scriitorul Florentin Petrișor.
“Invitata mea – Alesia Andrada Gheorghe este elevă în clasa a III-a la Școala Mihai Eminescu din Pitești. Premiantă și olimpică atât la limba și literatura română, cât și la matematică, Alesia este autoarea unei cărți care a ajuns, la sfârșitul lunii trecute, la tipografie. Cartea, ilustrată de unchiul ei, artistul plastic Radu Gabriel Petrișor, reunește patru povești: Vivian și Tamara, Peștele și vulpea, Max, cățelușul care căuta un prieten și O poveste despre iubire.
Alesia studiază conștiincios limbile engleză și chineză, face sport, este pasionată de călătorii și iubește animalele. Citește foarte mult, are un program de lectură autoimpus – 40 de pagini într-o zi. De menționat că i-a citit deja pe clasicii literaturii române pentru copii.
La prima întâlnire – online – cu publicul argeșean, Alesia va veni însoțită de bunicul ei, profesorul și scriitorul Nicolae Florentin Petrișor, informează Denisa Popescu.
Profil de autor – George Alexandru Oteșteanu, în cadrul proiectului “Aveți Cuvântul”, coordonat de publicistul Valentin Uruc.
“Invitatul meu este tânărul scriitor Alexandru George Oteșteanu, care tocmai și-a publicat o lucrare cu tematică istorică, intitulată Argeș și Muscel între Trei Dictaturi (1938-1950). Politica și Administrația. Autorul, pe lângă evenimentele istorice tumultoase, surprinde și parfumul epocii prezentând Piteștiul interbelic, așa cum nu mă așteptam. De remarcat este faptul că Alexandru George Oteșteanu este discipol al profesorului univ. dr. Petre Popa, istoric de prestigiu al urbei, și al profesorului univ. dr. Constantin Bărbulescu, decanul Facultății de Istorie a Universității Pitești”, declară Valentin Uruc.
Dezbaterea cu tema Altruismul – dincolo de lecția de morală, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul “Lumea interioară între mit și știință”, coordonat de promotorul cultural Alexandra Grigorescu, având-o ca invitată pe lector univ. dr. Lucia Neagoe, de la Facultatea de Psihologie a Universității Pitești.
“La această ediție a proiectului, vom trata altruismul, astfel încât să nu sune deloc ca o lecție de morală. Dincolo de morală, dincolo de valorile sociale, dincolo de ce spune societatea că ar fi bine sau rău să facem. Dincolo de ce am învățat la școală, dincolo de cum ne-au spus părinții și profesorii că ar fi bine să ne comportăm.
Sunt două paradigme, două modalități de a aborda comportamentul și valorile umane care acționează în paralel:
Teoria imitației sau a învățării prin imitație. Din acest punct de vedere, oamenii se străduiesc să facă ceea ce au învățat prin educație că este bine, să respecte valorile și normele societății, imitând comportamentul altruist al altora, modelele ce le-au fost oferite la școală, în familie, în societate. Altruismul ar fi astfel o atitudine pe care te străduiești să o cultivi conștient, așa cum cultivi niște semințe de la care te aștepți să primești niște roade, chiar dacă nu conștientizezi lucrul acesta: acceptare și validare socială, recunoaștere, propria conștiință împăcată că a făcut ceea ce este bine pentru ceilalți și pentru societate. Cu atât mai mult dacă acțiunile altruiste sunt înfăptuite în preajma sărbătorilor religioase. Ele sunt văzute astfel ca un act de onorare a lui Dumnezeu, ca o ofrandă adusă divinității.
Modalitatea de descoperire a altruismului în interior – prin purificare, creșterea energiei (prin post, alimentație sănătoasă, rugăciune, sport, practici spirituale) astfel încât îți ridici vibrația și ești în contact cu esența ta care este dăruire și iubire necondiționată.
De multe ori valorile umane, în cazul de față altruismul, sunt rezultatul unor goluri sau lipsuri pe care le-am perceput cândva, de-a lungul timpului. Valoarea (ceea ce urmărim) are scopul de a umple vidul și de a ne da ceea ce ne-a lipsit sau de a da altora ceea ce nouă ne lipsește. Este important ceea ce nu avem și am dori să avem. Din acest punct de vedere altruismul este foarte valorizat pe scala socială din nevoia de a depăși suferința colectivă enormă provocată de egoism, din nevoia de solidaritate socială, ceea ce reprezintă un pas important pentru creșterea nivelului colectiv de conștiință”, vor fi aspectele abordate de Lucia Neagoe și Alexandra Grigorescu.
Dialogul cu tema Zori de sărbătoare, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul “Viața merge înainte”, coordonat de poeta ing. Simona Vasilescu, avându-l invitat pe muzicianul Silviu Deaconescu.
“Bucuria de a călători muzical se poate numi belșug sufletesc, mai ales în pragul sărbătorilor de iarnă. Poporul român este un popor iubitor de frumos, de cultură și artă, este păstrătorul tradițiilor ancestrale. Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale unei străvechi spirtualități românești. Suntem semințe de lumină care accesează sunete pe care creatorii le armonizează în compoziții care preced timpuri noi. Corala D.G. Kiriac a continuat cu succes transmiterea colindelor românești, astăzi sub bagheta dirijorului SILVIU DEACONESCU, care a preluat ștafeta de la dirijorul GEORGE PARASCHIVESCU, întemeietorul coralei fiind maestrul EMANOIL POPESCU. Împreună cu minunatele voci ale membrilor coralei am petrecut mereu anul vechi cu zâmbete, căldură, daruri primite în concerte deosebite susținute în municipiul Pitești și în țară. În acest an vom asculta piese din concertele filmate ale coralei, vom simți cât de mare este dorința unui împreună înălțător spiritual spre folosul nostru și al planetei! Vom murmura toți, de acasă, excepționalele piese muzicale care vor dăinui veacuri de-aici înainte prin însuflețirea neamului românesc! Tot ce-i românesc se ‘nalță!”, declară Simona Vasilescu.
Profil de autor – Nicolae Ionescu, în cadrul proiectului cultural-educativ „Gânduri, rostiri, scrieri”, coordonat de poeta Denisa Popescu, avându-l invitat pe muzeograful, poetul și realizatorul de televiziune Nicolae Ionescu.
“Dialogul pe care-l vom purta va avea următoarele repere: necesitatea unei reforme a instituțiilor de cultură, reformă impusă de efectele pe termen mediu și lung ale pandemiei de coronavirus; evenimentul cultural online – vedeta anului 2020, în Argeș și în țară; muzeul virtual – argumente pro și contra; evocarea personalităților culturale argeșene care ne-au părăsit anul acesta”, spune Denisa Popescu.
Prelegerea cu tema Despre forme contemporane ale sclaviei, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul „Cugetările unui om de graniță”, susținut de poetul Radu Alexandru Dincă, student la Facultatea de Filosofie a Universității București.
“Nu ați trăit niciodată sentimentul că zilele trec pe lângă dumneavoastră? Că nu vă mai regăsiți sinele în acțiunile pe care le desfășurați în fiecare zi? Nu vă cuprinde angoasa atunci când vă dați seama cât de puțin timp cu adevărat liber aveți? Dacă răspunsul înclină spre direcția negativă, atunci cred că putem să discutăm despre forme contemporane ale sclaviei. Acesta fiind subiectul discuției noastre, îmi voi întoarce privirea, pentru început, la Aristotel, la virtuți și la polisul său, pentru a vedea un model pentru o societate în care timpul liber (scholé ) este o comoară pe care fiecare om liber din cetate o are. Având în minte acest model și situația actuală în care se află societatea noastră, situație descrisă de: presiune din partea politicului, sistem educațional în continuă prăbușire, job-uri din ce în ce mai puține, roboții au început deja să înlocuiască eficient forța de muncă umană etc., vom încerca să găsim mici portițe de evadare din acest cerc vicios al coruperii minții noastre. Spun acest lucru pentru că o minte care nu are posibilitatea exersării libere a capacităților ei este o „minte tristă”, iar această tristețe, provocată de privarea de timpul necesar contemplării libere, ne îmbolnăvește cu totul (atât trupește, cât și sufletește). Soluțiile se află, cel mai probabil, tot în filosofie sau, cine știe, poate chiar sunt sub nasul nostru, atât timp cât nu ne lăsăm „duși de nas” de trend-urile actuale care vor să ne vândă rețete pentru o viața bună”, spune Radu Alexandru Dincă.
Prelegerea cu tema Activitățile, pasiunile și curiozitățile unui șahist, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Pasionat de șah cu Andrei Rădulescu”, coordonat de instructorul de șah Andrei Rădulescu.
“La această ediție, o avem ca invitată pe Dumitrache Elisa Andreea, una dintre cele mai talentate șahiste ale județului Argeș. Aceasta ne va expune câteva din cele mai importante lucruri pe care le-a realizat până acum, iar în a doua parte a emisiunii ne va prezenta una din deschiderile sale preferate și o partidă reprezentativă”, spune Andrei Rădulescu.
Cenaclul Armonii Argeșene (varianta minimală online), coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi.
Recital de colinde oferit de Trupa de Muzică “Andrei și Adrian Tase”.
Crăciunul Artelor, manifestare de tradiție a Centrului Cultural Pitești, susținută de colaboratori, precum și de copii și tineri care urmează cursuri de aptitudini artistice în cadrul instituției.
Evenimentul va debuta cu un recital liric oferit de poeta Denisa Popescu, urmat de colinde și momente artistice susținute de membri ai Ansamblului de Copii “Zavaidoc” sub îndrumarea profesorului de canto popular Valentin Grigorescu, ai Grupului Folk “P620”, coordonați de chitaristul Andrei Bulf, de talentate componente ale Lotului de Gimnastică “Olympic Gym Pitești” sub îndrumarea antrenoarei de balet și gimnastică ritmică Nicoleta Andrei, copii de la Clubul “Total Dance”, sub îndrumarea coregrafului Alfred Schieb.