Informare
Centrul Cultural Pitești organizează, în perioada 14 – 18 martie 2022, noi evenimente cultural-educative care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces fără restricții:
Cenaclul „Armonii Argeșene”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români – Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, luni, 14 martie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Prelegerea cu tema „Urmuz (I)”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Teme Culturale în Emoții Raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul, profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, marți, 15 martie, de la ora 11.00, în Sala Multifuncțională de la Casa Cărții.
„<Trăiască nația!> Acesta era salutul lui Eminescu. Se răspundea: <Sus cu dânsa!> Un singur argument este suficient și era rostit tot de Poetul național: <Suntem români. Și punctum!> Cele două ediții din luna martie 2022, în cadrul <Temelor Culturale în Emoții Raționale> susținute la Centrul Cultural al Municipiului Pitești, le dedicăm scriitorului Urmuz (Demetru Dem Demetrescu-Buzău), așa cum l-a rebotezat, literar, Tudor Arghezi, născut la Curtea de Argeș la 17 martie 1883, ora <dece seara> , <de sexu bărbătescu și ritu ortodoxu>, fiul lui Dimitrie Ionescu-Buzău, medic și al Elizei <de profesiune menagiul casei>, femeie foarte cultivată, fiica preotului Filip Pașcanu din București. Certificatul de naștere nr. 22 se va înregistra la 19 martie 1883, în Registrul de stare civilă pentru născuți, la pagina 22, aflat în Arhiva Primăriei din Curtea de Argeș. Urmuz a devenit unul dintre cei mai importanți scriitori avangardiști români și europeni, deschizând o direcție nouă în avangarda mondială, care îi poartă numele; <Urmuzismul>. El e veriga intermediară a unei linii literare de spiritualitate românească, între Caragiale și Eugen Ionescu, și acesta din urmă profesor de limba franceză la Curtea de Argeș, o bucată de timp. Pentru că textele sale sunt scurte, vom încerca să citim măcar un text și celebra fabulă <Cronicari>. Despre opera sa au scris numeroase personalități: Sașa Pană, Nicolae Balotă, George Ciprian, academicienii Ion Pop, Nicolae Manolescu, Gheorghe Păun, Andrei Oișteanu, dar și numeroși alții: Ana Olos, Adrian Lăcătuș, Constantin Cubleșan, Radu Cernătescu, Lucian Costache etc. Pe 17 martie, va avea loc, la București, la Cimitirul Bellu, o slujbă religioasă la mormântul scriitorului, cu participarea unor importanți cărturari. Pe 18 martie, la ora 16, la Casa de Cultură <George Topârceanu> de la Curtea de Argeș se va organiza un moment aniversar, la 139 de ani de la naștere, și o expoziție de carte, pictură și fotografie, cu tematica <Urmuz. Urmuzismul și Curtea de Argeș>. Romulus Harda, unul dintre cei mai talentați portretiști contemporani, între alții va expune un tablou în ulei cu chipul prozatorului. Vom prezenta și revista <Curtea de la Argeș>, numărul pentru luna martie 2022, dedicat scriitorului. Trăiască Nația!” spune Lucian Costache.
Dezbaterea cu tema „Meseria, Brățară de Aur”, în cadrul proiectului sub genericul „Medalion artistic cu Mariana Claudia Filipescu”, acțiune coordonată de interpreta de romanțe și folclor, promotorul cultural Mariana Claudia Filipescu, avându-l invitat pe meșterul popular Constantin Vasile, marți, 15 martie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. „Invitatul noii ediții a proiectului meu este meşterul popular şi sculptorul Constantin Vasile din satul Galeşu, comuna Brăduleţ. De o incontestabilă valoare, Constantin Vasile munceşte cu sârg la confecţionarea de mobilier bisericesc, troiţe, produse de artizanat. O altă latură plăcută a îndeletnicirilor sale o reprezintă confecționarea de instrumente muzicale, şi anume ţitera, un fel de ţambal la care se cântă cu degetele, prin ciupirea corzilor. Cu alte cuvinte, este o persoană specială, carismatică, talentată și dedicată promovării tezaurului nostru religios, cultural și artistic”, spune Mariana Claudia Filipescu.
Prelegerea cu tema „Nicolaus Cusanus, <Coincidentia Oppositorum>” în cadrul proiectului cultural-educativ „Istorie și Istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document „Restituiri Pitești”, dr. în istorie Marin Toma, eveniment care se va desfășura live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, marți, 15 martie, de la ora 20.00. “Nicolaus Krebs s-a născut la Kues, în Germania în 1401. Nicolaus studiază dreptul la Heidelberg, Padova și Koln. În orașul italian corespondează cu Paolo Toscanelli. Ani mai târziu, călătorește la Constantinopol în rândurile delegației papale și participă la discuțiile de la Ferrara cu privire la unirea celor două biserici creștine. În acel an, 1437, prezintă ideile sale cu privire la coincidența contrariilor. Continuă să scrie neîntrerupt până la finalul vieții, fiind și criticat pentru unele dintre ideile sale. Este numit în 1450 episcop-principe de Brixen. În anul 2008, la Editura Polirom, Iași, sub îngrijirea lui Mihnea Moroianu, în două volume intitulate <Coincidentia Oppositorum> sunt publicate, în ediție bilingvă (română și latină), mai multe dintre scrierile lui Nicolaus Cusanus”, precizează Marin Toma.
Prelegerea cu tema “Papucii lui Mahmud”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Literatura Română Necanonică”, susținut de scriitoarea, profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia, miercuri, 16 martie, de la ora 14.00, în Sala Multifuncțională de la Casa Cărții. „Personajele din proza lui Gala Galaction, fin analist al sufletului uman, al mutaţiilor lăuntrice, sunt firi pasionale, frământate de o puternică luptă interioară între morala laică şi morala creştină, între bine şi rău. În romanul <Papucii lui Mahmud>, autorul surprinde conflictul interior al omului confruntat cu propria sa conştiinţă împovărată de sentimentul vinovăţiei. Romanul demonstrează trăinicia unui sentiment uman nobil şi durabil, acela al prieteniei ce uneşte trei oameni – Savu Pantofarul, negustorul turc Ibraim, eruditul curelar evreu Marcu Goldstein – între care există afinităţi de cuget, dincolo de credinţele lor diferite. Asemenea eroilor sadovenieni, şi aceste personaje au harul şi plăcerea de a povesti”, spune Iudita Dodu Ieremia.
Dialogul cu tema „Trăiri și sentimente”, în cadrul proiectului „Aveți Cuvântul”, coordonat de publicistul Valentin Uruc, având-o invitată pe poeta și artistul plastic Loreta Din, miercuri, 16 martie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Prelegerea cu tema „Secolul al XVI-lea muntenesc”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Biografii de Excepție”, coordonat de muzeograful și scriitorul Octavian Dărmănescu, miercuri, 16 martie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. “Arzând febril la capete prin domnia aulică a lui Radu cel Mare (1496-1508) și a lui Mihai Viteazul (1593-1601), secolul al XVI-lea în Țara Românească se distinge aparte în preferințele iubitorilor de Ev Mediu românesc – era, de altfel, preferatul renumitului profesor Dan Horia Mazilu care își făcuse un crez din a-l promova. Un tablou enorm, plin de figuri mărețe și de fapte asemenea, atât politice, cât și culturale. O frescă plină de lumini și de umbre, cu suișuri incredibile pentru o cultură mică și cu depresiuni lungi, de stagnare materială, goluri temporale cauzate de războaie și de inerția unor domni pământeni. Rămâne, însă, figura unui Radu de la Afumați (1522-1529, cu întreruperi) care s-a luptat cu turcii atât de mult cât niciun alt voievod român, o întreagă domnie cu spada în mână. Și, peste toate, înaltă și unică, biserica lui Neagoe Basarab (1512-1521) de la Curtea de Argeș, un domn isihast, filosof și iubitor de frumos. Să urmărim, așadar, traseul unui veac revolut, dar nostalgic, unul în care oamenii se iubeau și râdeau, plângeau și munceau, urmărind stoic succesiunea anotimpurilor și a voievozilor”, este invitația lui Octavian Dărmănescu.
Recitalul liric cu tema “Trece un cântec peste veacuri”, susținut de poeta și traducătoarea Paula Romanescu, joi, 17 martie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. “Când omenirea pare a-şi fi pierdut busola, iar limbajul devine tot mai mult izvor de neînţelesuri, singurul refugiu care ne rămâne este cultura ca măsură de lumină a raţiunii trestiei gânditoare. Întru celebrarea <Săptămânii Mondiale a Francofoniei>, vă invităm la recitalul din lirica franceză <Trece un cântec peste veacuri>, spune Paula Romanescu.
“Ziua Internațională a Poeziei”, sărbătorită de Clubul revistei “Cafeneaua literară”, coordonat de directorul publicației, poetul Virgil Diaconu, joi, 17 martie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. “În data de 21 martie lumea culturală sărbătorește <Ziua Internațională a Poeziei>. Ea este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. Față de această onorantă recunoaștere a poeziei, Clubul revistei <Cafeneaua literară> își întrunește poeții la o lectură din creația lor, joi, 17 martie, de la ora 17.00. Sunt așteptați: Liliana Rus, Denisa Popescu, Nicoleta Popa, Luminița Picui, Silvia Petre, Ioana Crețu, Lucian Costache, Dan Drăgoi, Nicolae Ionescu, Spiridon Voinescu. Invitat special lector Ioana Cosma, de la Universitatea Pitești, cu studenții săi. <Ziua Internațională a poeziei> urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor (sursa: Wikipedia), informează Virgil Diaconu.
Prelegerea cu tema “Război în Europa”, susținută de istoricul Ștefan Dumitrache, viceprimarul municipiului Curtea de Argeș, vineri, 18 martie, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Sfârșitul Războiului Rece a creat speranța în inimile cetățenilor din Europa că nu va mai fi război vreodată. Dar nici nu s-a uscat cerneala pe tratatele sau înțelegerile de la Malta și războaiele au izbucnit în spațiul Iugoslaviei și al Uniunii Sovietice. Deși în acest an se vor împlini 33 de ani de la sfârșitul Războiului Rece, Europa nu a fost deloc scutită de război în această perioadă. Despre războaiele din acești 33 de ani din Europa vom vorbi la noua noastră întâlnire”, spune Ștefan Dumitrache.
