Informare

 

Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 11-15 ianuarie 2021, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):

 

Prelegerea cu tema Eminescu, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Teme culturale în emoții raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul și profesorul de limba și literatura română Lucian Costache.

“Trăiască Nația! Acesta era salutul lui Eminescu. Se răspundea: Sus cu dânsa!

15 Ianuarie 1850. Se împlinesc 171 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Prilej de a-i aniversa venirea pe lume și străfulgerarea geniului său în limba română, în cultura română. Prilej de a sărbători Ziua Culturii Naționale, una dintre cele mai strălucite culturi ale lumii.

Cei mai importanți cărturari ai nației noastre recunosc în întreaga creație eminesciană un moment de adâncire a gândirii în frumoasa noastră limbă și o sămânță mereu roditoare în mintea celor care i-au urmat. Numărul studiilor dedicate creației sale literare și publicisticii sale este impresionant și continuă să fie descoperite, în fiecare an, alte și alte zone de cugetare înaltă și de frumos. Nu există în cultura română critic literar important ori scriitor de mare valoare care să nu recunoască în Eminescu un gânditor înnoitor, un iubitor de frumos și de propriul popor, cu o conștiință morală mai fermă și mai sublimă.

Sărbătorindu-l pe Eminescu, e cel mai bun prilej de a aduce un omagiu tuturor celor care scriu, celor care produc cultură, sub orice formă a ei, arte, literatură, știință, publicistică.

Să nu uităm că Eminescu scrie la 17 ani o poezie cu titlu anticipativ: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” (publicată în Familia, din 2/14 aprilie 1867). Iar în Doina sa, stabilește granițele României Mari: De la Nistru pân` la Tisa … / Din Hotin și pân` la Mare… ( De la mare la Hotin) / Din Boian la Cornu Luncii… (Din Boian la Vatra Dornii) / Din Brașov pân` la Abrud (Din Sătmariu pân` în Săcele) … / De la Turnu-n Dorohoiu, lăsându-ne și un testament, o datorie de împlinit: Ștefane, Măria Ta / Nu tăcea ca peștele, / Sună `n corn[u-ți] înc `odată / Ș`adună Moldova toată…

De aceea, Trăiască Nația! Trăiască Țara! Întreagă, Mare, Dreaptă, Creștină!” spune Lucian Costache.

 

Prelegerea cu tema Diversitatea și Unitatea Existenței. Contribuții ale științei, filosofiei și teologiei, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, susținut de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești.

“Începând din zorii civilizației, omul devenind conștient de sine și de lumea înconjurătoare a privit cu uimire la infinitatea diversității existențiale a naturii  și a sesizat în același timp  unitatea  ontologică a creației. Diversele forme existențiale ale materiei și energiei sunt prezente în microcosmos și la nivelul macrocosmosului. Natura este diversă și unitară în același timp. Lumea vie ne apare deopotrivă unitară și diversă, unitatea și diversitatea lumii vii reprezentând laturi inseparabile ale procesului evoluției biologice. Cu toate că posedă trăsături comune, lumea vie ni se prezintă într-o diversitate enormă. Diversitatea în unitate este prezentă și în viața socială a omului. Deviza „Unitate în Diversitate” a fost adoptată de Uniunea Europeană la 4 mai 2000, după ce a fost organizat un concurs numit „O deviză pentru Europa”. Este inspirată din deviza latină a premiatului Nobel Ernesto Teodoro Moneta: In Varietate unitas! Semnificația devizei este aceea că, prin Uniunea Europeană, europenii își unesc eforturile pentru a lucra împreună pentru menținerea păcii și pentru prosperitate, iar numeroasele culturi, tradiții și limbi diferite care coexistă în Europa sunt un atu pentru continentul nostru. Dialectica diversității și unității  existenței  este  înțeleasă și explicată în mod diferit. Contribuțiile cunoașterii științifice sunt remarcabile chiar dacă  nu pot ajunge  la o teorie finală în acest sens. Cu certitudine  știința a demonstrat că legile naturii sunt aceleași în tot universul. Explicația filosofică a  diversității și mai ales a unității lumii se bazează de cele mai multe ori  pe un principiu fundamental, după caz, de natură  spirituală sau materială. Teologia ortodoxă bazată pe cunoașterea revelată și credință descoperă sensurile mai adânci ale diversității și unității lumii, pornind de la diferența fundamentală între creat și necreat. Pentru dreapta credință ortodoxă Hristos este unitatea lumii. Acestea sunt principalele aspecte care vor forma  subiectele expunerii noastre”, spune Marius Andreescu.

 

 

Prelegerea cu tema Eminesciana, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Reflecții la reflexii”, coordonat de scriitorul și profesorul de limba și literatura română Marin Rădulescu.

“ETERNA ZI…

Vremea vremuieşte, timpul curge ireversibil (În cerc sau în spirală?) şi, în fiecare an, re-vine o anumită zi calendaristică: ,,ziua de naştere a unui mare artist”, când noi trebuie să ne reamintim de el şi de opera lui, să-l evocăm, să-l slăvim şi să-l neuităm…

Numai că, la acele personalităţi naţionale uriaşe, obiceiul acesta este şi limitativ, şi constrângător. Căci o mare personalitate naţională are valoare emblematică şi integratoare şi ea ar trebui să-şi aibă ziua de naştere în… fiecare zi a anului! Asta au înţeles puţinii epigoni eminescieni, care s-au autointitulat, rizibil şi penibil,  ,,cel mai mare poet român de după Eminescu”, ,,cel mai mare poet român în viaţă” sau chiar ,,cel mai mare poet român din perspectivă… modernă”.

Este ce a sesizat  şi Marin Sorescu şi a exprimat memorabil prin poemul ,,Trebuiau să poarte un nume”, poem ce debutează, provocator, dar profund filosofic, printr-o negaţie… afirmativă, multiplicativă şi fabuloasă: ,,Eminescu n-a existat!”

Dar şi Nichita, prin rostirea lui imperială: ,,Cel mai mare poet român în viaţă este Mihai Eminescu!”

Cuvine-se, deci, să ne amintim de Luceafăr în toate zilele şi în toate nopţile, la bucurie şi la tristeţe, căci el este sinteza inefabilă şi a românescului şi a românimii.

Iar profesorii de limba şi literatură românească să introducă în fiecare lecţie, între <pastilele introductive de educaţie>, pe una specială dedicată lui Eminescu, <esenţa absolută a sufletului românesc>”, subliniază Marin Rădulescu.

 

 

Prelegerea cu tema Istoria prin ochii învinșilor: Aztecii, în cadrul proiectului cultural-educativ “Istorie și istorii cu Marin Toma”, susținut de redactorul-șef al revistei-document Restituiri Pitești, dr. Marin Toma, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, joi, 14 ianuarie, de la ora 14.00.

“Cucerirea Americii Latine de către trupele europene creștine a însemnat și dispariția a două mari imperii: aztec și incaș, despre care știm foarte puține lucruri; istoria a fost scrisă atunci de cronicarii celor care au învins și aproape tot ce cunoaștem azi, în Occident, despre aztecii de atunci se datorează acestora. Recent, dar destul de târziu, au apărut antologii de texte indigene (ediția îngrijită de Miguel Leon-Portilla, tradusă și în limba română) care completează aceste prime izvoare europene. Se reconstruiesc astfel într-o manieră diferită evenimentele secolului al XVI-lea care i-au opus pe războinicii azteci trupelor armate cuceritoare conduse de Cortes. Ciocnirea nu este doar militară, este deopotrivă și morală, și religioasă; două mari culturi și civilizații, aflate la apogeul fiecăreia, care se confruntă și care nu își dau timp suficient ca să se cunoască. Sunt fascinante scrierile indigene care redau credințele lor despre  îmbrăcămintea, armele, caii și obiceiurile europenilor. În 1519 aztecii domneau peste câteva milioane de oameni, care vorbeau limbi diferite, pe un teritoriu vast: de la Oceanul Pacific la Golful Mexic și din centrul Mexicului până în Guatemala. Ce a urmat apoi a dus la schimbarea întregii istorii a lumii pentru secolele viitoare”, vor fi aspectele abordate de Marin Toma.

 

Prelegerea cu tema Ion Neculce. Letopisețul Țării Moldovei (1661-1743) în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Limba Română Literară de-a Lungul Timpului”, susținut de scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia.

„Cronica lui Ion Neculce, în continuarea cronicii lui Miron Costin, înfăţişează una dintre cele mai dramatice perioade din istoria Moldovei: prăbuşirea domniilor moldoveneşti şi începutul domniilor fanariote. În vreme ce limba literară a cronicii lui Grigore Ureche şi, mai ales, a lui Miron Costin fusese influenţată de sintaxa limbii latine, Ion Neculce scrie în limba vorbită a Moldovei din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Neculce nu e un istoric, ci un memorialist, un mare ironic şi subiectiv al istoriei. Interpretările sunt marcate nu atât de spiritualitate şi erudiţie, ca la Miron Costin, cât de bogate porniri sufleteşti. Inovaţia cronicarului este povestirea de factură ironică, tipar narativ adus de Neculce din folclor la nivelul povestirii scrise. Neculce nu se desprinde de ingenuitatea anonimului creator. Le sunt comune plăcerea pentru senzaţional şi amănuntul picant, comunicativitatea, indiscreţia şi abilitatea dezvinovăţirii de genul „au făcut-o şi alţii la fel”, ironia răutăcioasă, abundenţa anecdotelor şi proverbelor, cârtirea şi blestemul, intuiţia mişcării sufleteşti trădată prin gestul personajului, sistemul portretizării din care nu lipseşte ticul specific. Forţa individualizatoare a portretelor din cronică l-a făcut pe G. Călinescu să vorbească despre „tehnica încheiată a portretului”.

O samă de cuvinte

Cele 42 de legende „audzite din om în om, de oameni vechi şi bătrâni, şi în letopiseţ nu sunt scrise, ce  s-au scris aice” stau la confluenţa dintre literatură şi istorie. Ureche exalta virtuţile războinice ale personajelor istorice, la Neculce, dimpotrivă, oamenii sunt acaparaţi de alte griji: lupte interne, pâri, concurenţa grecească la dregătorii. „Cugetarea ascuţită şi puţintel sceptică pe care o găsim în proverbe, expresia colorată şi plastică, alternanţe de zâmbet şi tristeţe, tot sufletul poporului, variat ca o primăvară de la noi le găsim la cel dintâi povestitor artist de-ai noştri, Ion Neculce, care nu e un mare cărturar, cum au fost Costineştii, şi care vorbeşte ca un răzeş sfătos de odinioară”. (M. Sadoveanu)

 

Prelegerea cu tema Sub zodia eminesciană, în cadrul Clubului literar-artistic “Mona Vâlceanu”, coordonat de scriitoarea, editorul și profesoara de limba și literatura română Mona Vâlceanu.

“Evenimentul pe care l-am pregătit este dedicat poetului național și Zilei Culturii Naționale. În prima parte, voi prezenta lucrarea “Nicolae Georgescu. Nodul Gordian. Studii și articole despre ediția princeps Eminescu. În partea a doua, prof. dr. Gabriela Georgescu va prezenta un moment poetic realizat cu elevii clasei a VI-a a  Colegiului Național I.C. Brătianu. Atmosfera va fi animată de eleva Ilinca Maria Georgescu, care va susține un recital la pian”, informează Mona Vâlceanu.

 

 

Medalionul cultural sub genericul Personalitatea complexă a Luceafărului poeziei românești, susținut de interpreta de romanțe Mariana Claudia Filipescu și de scriitoarea și profesoara Maria Chirtoacă.

“În contextul omagierii a 171 de ani de la nașterea poetului nepereche Mihai Eminescu, vă ofer un eveniment la care am invitat-o pe cunoscuta scriitoare Maria Chirtoacă din municipiul Câmpulung. Distinsa creatoare de frumos va susține un recital de poezie din opera eminesciană, însoțit de comentarii tematice, iar eu voi interpreta romanțe compuse pe versurile lui Mihai Eminescu si ale Veronicăi Micle, informează Mariana Claudia Filipescu.

 

Dialogul cu tema Profil de autor – George Baciu, în cadrul proiectului cultural-educativ “Gânduri, Rostiri, Scrieri”, coordonat de poeta Denisa Popescu, avându-l invitat pe profesorul, scriitorul, doctorul în istorie, publicistul și redactorul-șef al Revistei ”Suflet Românesc” George Baciu.

“Originar din comuna Stănești, județul Argeș, George Baciu este premiat național și internațional pentru Poezie – 9 premii naționale și 3 internaționale. Este, deopotrivă, un romancier prizat și un cronicar sârguincios al vremurilor și al locurilor în care viața l-a așezat. Mărturie stau studiile și monografiile aflate pe raftul întâi al bibliotecilor din țară. A coordonat ani buni, împreună cu regretatul prof. Ion C. Hiru, Revista ”Pietrele Doamnei”. În prezent, coordonează, secondat de colonelul în retragere Laurențiu Domnișoru, Revista ”Suflet Românesc” și Clubul omonim din Curtea de Argeș. De menționat că lui George Baciu, mare iubitor al versului eminescian, urmează să-i apară, în acest an, volumul ”Sub lacrima Eminescului” (ediția a II-a, adăugită) și ”Cu Tine alături” (poeme religioase)”, spune Denisa Popescu.

 

Prelegerea cu tema Cele cinci limbaje ale iubirii, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul „Lumea interioară între mit și știință”, coordonat de promotorul cultural Alexandra Grigorescu, având-o invitată pe lector univ. dr. Lucia Neagoe, de la Facultatea de Psihologie a Universității Pitești.

“Fiecare dintre noi privim și etichetăm lumea din jurul nostru printr-un sistem propriu de valori, în funcție de experiențele cu care ne-am confruntat. Pentru adolescenți sunt importante distracțiile și plimbările, pentru o persoană de vârstă medie familia și slujba sunt pilonii principali, iar pentru persoanele în vârstă sănătatea este văzută ca fiind prioritară.

Însă iubirea este cea care desăvârșește fiecare etapă a vieții prin care trecem, indiferent de rasă, gen, etnie, situație socio-economică, vârstă sau convingeri religioase, politice sau de altă natură.  Cum începe iubirea – cu fluturi în stomac sau gradual – se pare că ține de destinul fiecăruia. Însă cum petrecem această frumoasă călătorie se pare că ține direct de fiecare dintre noi, de acceptarea și de respectul pe care trebuie să le acordăm partenerilor de cuplu.

Noi oamenii suntem diferiți și trebuie să avem în vedere că mentalitatea partenerului a fost influențată de către familia sau societatea în care a crescut și că temperamentele noastre pot fi diferite. Există o mulțime de obstacole din exterior în calea fericirii unui cuplu, așa că trebuie să învățăm cum să iubim, pentru a nu adăuga și noi alte probleme care să ne conducă la suferință. Soluția pentru liniște poate fi singurătatea. Însă noi ne dorim să fim fericiți și cu siguranță nu este nici o ființă pe lumea asta care să-și dorească să sufere, nici măcar de singurătate!

Soluția pe care v-o propunem la viitoarea noastră întâlnire este de a fi fericiți prin decodificarea celor cinci limbaje ale iubirii. Fiecare persoană angajată într-o relație trebuie să știe ce așteptări are partenerul de la ea: vrea să audă declarații de dragoste, să primească cadouri, să fie mângâiat, ajutat la treburile casnice sau doar își dorește să petreacă timp împreună, vizionând un film? Pentru că în viață nu este totul doar despre ”eu”, ci este clar vorba de interdependența care începe cu conștientizarea relației ”eu și tu”. Iar această bunăvoință iubitoare pe care învățăm s-o cultivăm în cuplu ne deschide porți nebănuite în toate planurile sociale. Vă invităm alături de noi într-o nouă incursiune în lumea noastră interioară, între mit și știință”, este mesajul transmis de Lucia Neagoe și Alexandra Grigorescu.

 

Cenaclul Armonii Argeșene (varianta minimală online), coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, dr. Adrian Mitroi, avându-l invitat pe poetul dr. Constantin Teodor Craifaleanu.

“Doctorul poet Constantin Teodor Craifaleanu este un veșnic îndrăgostit de oameni și de poezie. Practică o poezie de tip clasic cu ritm și rimă, găsind întotdeauna cele mai potrivite metafore pentru a putea crea imaginea pe care dorește să o transmită cititorului”, spune Adrian Mitroi despre invitatul său.

 

Dezbaterea cu tema Adolescență și pasiune, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Adolescență-entuziasm, libertate și înțelepciune”,     susținut de scriitorul și profesorul de filosofie George Badea, având-o invitată pe poeta Ioana Daniela Chițescu, elevă la Liceul Teoretic Ion Mihalache Topoloveni.

“Pasiunea este o poveste eternă! Reprezintă o trăire totală care angajează întreaga persoană umană… De aceea e destul de dificil să pătrunzi în tainele ei. Se spune că moraliștii antici, ca și cei din Evul Mediu, n-au fost partizani ai pasiunilor. Dar tot anticii (grecii) arătau că <pathos> înseamnă tot ceea ce afectează trupul și sufletul în bine sau în rău, ceea ce omul simte, marile încercări, experiențe pe care le trăiește, starea celui care pătimește. În esență, pasiunea este o stare a sufletului agitat de împrejurările exterioare. Încerc cu interlocutorul meu, Ioana Daniela Chițescu, să intrăm timid în tainele pasiunii. Sper să și reușim!”, spune George Badea.

 

Dialogul cu tema Relația antrenor-sportiv, în cadrul proiectului „Olympic Gym Pitești cu Nicoleta Andrei”, coordonat de antrenoarea de balet și gimnastică ritmică Nicoleta Andrei.

“Relația antrenor-sportiv este una dinamică, fiind caracterizată prin flexibilitate, adaptare și dezvoltare.

Relația poate evolua odată cu trecerea timpului sau poate fi activată conștient de antrenor, sportiv sau din colaborarea celor doi.

Schimbările efective ale relației se realizează cel mai bine prin participare activă din partea antrenorului și sportivului.

Între antrenor și sportiv se construiesc relații de natură informațional-energetică.

Pentru a avea astfel șanse reale ca informațiile oferite sportivilor sau părinților să fie apreciate de către aceștia este important ca între agenții comunicării să existe relații energetice pozitive.

Despre toate aceste aspecte și despre conexiunea și relația antrenor-sportiv vom afla de la eleva Tiffany Pruteanu, componentă a lotului de gimnastică și balet al Centrului Cultural Pitești” spune Nicoleta Andrei.