Informare

 

Centrul Cultural Pitești pregătește, pentru perioada 9 – 13 noiembrie, noi evenimente cultural-educative, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):

 

Prelegerea cu tema Nicolae Spinei, profesor și cărturar, distins orator, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Teme culturale în emoții raționale”, susținut de profesorul de limba și literatura română, scriitorul și eminescologul Lucian Costache.

“Trăiască Nația!  Acesta era salutul lui Eminescu. Se răspundea:  Sus cu dânsa!  Pentru că nația suntem noi, împreună și fiecare. Pentru că ne identificăm în aceeași limbă, în aceeași Patrie, în aceeași istorie și cultură.  Pentru această ediție vă propunem tema Nicolae Spinei, profesor și cărturar, distins orator.

Vom continua prezentarea revistelor de cultură din județul Argeș:  Curtea de la Argeș,  Argeș,  Cafeneaua literară, „Săgetătorul”, suplimentul cultural al cotidianului  Argeșul.

Dintre cărțile publicate recent, ne vom opri la cele trei volume sub genericul  Carte de citire. Reflecții la reflexii, ale profesorului Marin Rădulescu, apărute la editura  Tiparg (2019-2020), și la cele două volume  Urmuz sau Despre paradox  ale profesorului Lucian Costache, ce apar la Editura  Zodia Fecioarei  în Colecția  Biblioteca Curtea de la Argeș, volumele cu nr. 23 și 24, colecție inițiată și realizată de acad. Gheorghe Păun. Revista  Curtea de la Argeș  împlinește în decembrie 10 ani de la apariție. La mulți ani acestei reviste culturale de ținută academică din orașul domnesc și regal Curtea de Argeș!

Trăiască Nația!” este mesajul lui Lucian Costache.

 

 

Prelegerea cu tema Grigore Ureche, în cadrul proiectului cultural-educativ, sub genericul „Limba Română Literară de-a Lungul Timpului”, coordonat de profesoara de limba și literatura română, scriitoarea Iudita Dodu Ieremia.

 „În atmosfera de înflorire culturală a epocii lui Vasile Lupu, contemporan cu mitropolitul Varlaam şi cu boierul cărturar Udrişte Năsturel, Grigore Ureche scrie, neîndemnat de nimeni, Letopiseţul Ţării Moldovei, de la întemeiere (1359), până la Aron Vodă (1594) – cronică redactată între anii 1642-1647.

Grigore Ureche exprimă limpede necesitatea cărţii de istorie în limba română despre români: pentru ca „să nu se înece anii cei trecuţi” şi moldovenii să rămână neştiutori ai trecutului lor „asemene fiarălor şi dobitoacelor celor mute şi fără minte”. Format într-un colegiu latin din Liovul polonez, Ureche reprezintă un  moment important al umanismului românesc orientat de ideea latinităţii originare. Influenţa umanistă a determinat ieşirea literaturii noastre istorice din sfera intereselor înguste a cronicilor oficiale şi formarea unei direcţii noi, cu o viziune mai largă a vieţii poporului. Ureche se bazează pe documente când afirmă că „rumânii, câţi se află lăcuitori la Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Maramureş, de la un loc sunt cu moldovenii şi toţi de la Râm (Roma) se trag”.

Ca povestitor înnăscut, Ureche a întemeiat genul naraţiunii simple, cu fond istoric, adresate colectivităţii naţionale spre a-i modela conştiinţa. Acesta este genul narativ din care a evoluat romanul istoric de mai târziu. Aşezată „în calea răotăţilor”, Moldova din paginile cronicii lui Ureche oferă imaginea sugestiv numită astfel, a unei „ţări mişcătoare şi neaşăzate”.

Operă a primului povestitor cult, pe teme de istorie trecută, cronica lui Ureche are o dublă importanţă. Ea conservă universul mental al omului culturii româneşti din prima jumătate a secolului al XVII-lea şi ilustrează stilul narativ cu formele lui simple, greu de distins încă de forma orală a povestirii. Ureche scria într-o limbă curat românească, dar nu destul de exersată, nemlădiată. El nu a profitat decât de tradiţia orală, dar a întemeiat o tradiţie la care se va referi posteritatea imediată: Miron Costin şi, mai apoi, Ion Neculce”, spune Iudita Dodu Ieremia.

 

Prelegerea cu tema Personalități ale Culturii Juridice din România – Istrate Micescu, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, susținut de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la facultatea de Drept a Universității Pitești.

“Sistemul juridic al societății este înțeles mai mult sub aspectul  actelor normative care îl alcătuiesc și mai puțin ca parte componentă a culturii unui popor. Dreptul are o sferă mult mai largă decât sistemul normativ în vigoare la un moment dat, deoarece cuprinde valori și principii morale, elaborări  doctrinare complexe, opera de interpretare și aplicare a legilor și nu în ultimul rând reflectarea  adevărurilor de credință  ortodoxe. Dreptul este și rezultatul creației  unor personalități care au existat în toate timpurile în spațiul european și nu numai. Prin urmare, noi considerăm că dreptul este o parte componentă a culturii și civilizației unui popor. În România întâlnim personalități care au contribuit prin creația lor la opera de  realizare și împlinire a unei veritabile culturi juridice. Ne referim în mod deosebit la perioada interbelică în care  au existat personalități remarcabile ale dreptului și culturii juridice, care au creat școli de drept și, prin efortul lor creator, au contribuit decisiv la formarea unei  adevărate culturi juridice în România. Istrate Micescu este una  dintre marile  personalități ale culturii juridice din România, dar și universale, a cărui existență este legată de spațiul argeșean.

Istrate Micescu este incontestabil o personalitate a culturii juridice, fapt demonstrat poate, mai bine, decât orice analiză teoretică în apelativul cu care era caracterizat şi recunoscut de contemporani, adică „om de drept”. De altfel, însuşi maestrul barei, care interioriza pe deplin universul ideatic în care se manifesta, obişnuia să spună nu avocat, nu om politic şi nici profesor universitar, ci, lapidar, „om de drept”. Creaţia juridică a lui Istrate Micescu este relevantă nu numai în planul jurisprudenţei şi al retoricii ca ştiinţă juridică, dar şi în domeniul teoriei dreptului. Micescu a fost unicul doctrinal, în cea mai autentică accepţiune a cuvântului, dintre profesorii Facultăţii de Drept din Bucureşti, din perioada interbelică, cu o viziune generală a dreptului şi cu o teorie proprie asupra ştiinţei dreptului civil. De aceea, incontestabil, maestrul barei a fost un creator de drept pentru că mai înainte de orice a fost un gânditor al ştiinţei şi artei dreptului. Această realitate  rezidă din prelegerile sale universitare, dar şi din puţinele scrieri care au rămas. Cursul său a avut inegalabila virtute de tratare umanistă a ştiinţei dreptului, graţie culturii adâncite de care Istrate Micescu beneficia. În prelegerile sale de drept civil, Istrate Micescu nu s-a mulţumit să transmită studenţilor, aşa cum se obişnuieşte, doar cunoştinţele cerute de programa analitică. Adesea el a evocat probleme fundamentale ale dreptului, propunând soluţii proprii originale. Particularitățile culturii juridice înțelese ca parte componentă a spiritualității și civilizației unui popor, precum și  personalitatea maestrului și profesorului Istrate Micescu  sunt principalele aspecte pe care dorim să le evocăm în expunerea  noastră“, precizează Marius Andreescu.

 

 

Prelegerea cu tema Unde ne sunt modernii? susținută de studentul la filosofie și poetul Radu Alexandru Dincă, eveniment care va avea loc live, marți, 10 noiembrie, de la ora 12,30, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești. Pe această cale, tânărul gânditor îi invită pe cei interesați să-i adreseze întrebări și observații tematice.

“Despre omul modern și despre omul de graniță. O perspectivă filosofico-literară despre modernitate în sens calitativ și despre conceptul de „om de graniță” pe care am încercat să îl dezvolt în scrierile de pe blogul personal. Voi încerca să surprind relațiile (la nivel socio-cultural) dintre omul modern, omul de graniță, geniul, omul normal și omul prost, în speranța lansării unor teme de gândire și de introspecție pentru toți cei interesați”, spune Radu-Alexandru Dincă.

 

 

Cenaclul Armonii Argeșene (varianta minimală online), coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români – Filiala Argeș, scriitorul Adrian Mitroi, având-o invitată pe poeta Cristina Onofre.

“Doamna Cristina Onofre a avut șansa și puterea de a-și găsi stilul original și de a atinge maturitatea creațiilor sale.

Ne oferă, spre încântare, o poezie neconvențională, în care poți regăsi mult tâlc, multe adevăruri, dar exprimate prin metafore foarte bine echilibrate și acoperite cu un voal semitransparent de epitete pline de viață. Poezia sa este apreciată de către cititori și de specialiști, fapt care i-a permis pătrunderea în clubul select al Uniunii Scriitorilor din România”, sunt aprecierile lui Adrian Mitroi despre invitată.

 

Prelegerea cu tema Exoplanetele cu posibilități de viață biologică, susținută de publicistul George Dănică.

“Din punct de vedere planetar, nu există niciun loc ca acasă – cel puțin, din câte știm noi. Pământul ne oferă tot ce avem nevoie pentru a prospera: o atmosferă respirabilă, apă din belșug și un climat propice vieții. Însă, acest lucru nu ne-a împiedicat să căutăm alte planete interesante, dintre care unele ar putea fi chiar colonizate într-un viitor îndepărtat. Dar oare există alte planete locuibile în univers? Găsirea acestor planete, cunoscute sub numele de exoplanete deoarece se găsesc în afara sistemului nostru solar, este o sarcină dificilă. În ianuarie 2012, se știa despre existența a peste 700 de exoplanete, un număr destul de mic dacă luăm în considerare faptul că doar în galaxia noastră există miliarde de stele. O parte a problemei este faptul ca noi putem observa exoplanetele doar în mod indirect, deducând existența lor după modul în care acestea afectează stelele pe care le orbitează. Dintre aceste peste 700 de exoplanete deduse, zece dintre ele sunt cu adevarat uimitoare, sau cel puțin așa susțin astronomii, spune George Dănică.

 

Prezentarea cărții cu titlul Limba Română – Comunicarea. Textul-Mesaj. Textul. Discursul, de profesorul de limba și literatura română, scriitorul Marin Gheorghe Rădulescu.

“Învaţă să deosebeşti adevărul de nonadevăr, comunicarea obiectivă de comunicarea greşită sau deviată şi nu accepta dezinformarea şi manipularea!

Cartea aceasta te ajută să rămâi sau să devii un om şi un cetăţean    liber! Adică acel om şi acel cetăţean care, destul de repede şi destul de uşor, deosebesc adevărul de nonadevăr şi comunicarea obiectivă de comunicarea deviată şi, astfel, nu (mai) pot fi dezinformaţi şi, pe această cale, manipulaţi!

Ideea scrierii acestei cărţi mi-a venit când, la rugămintea mea, un prieten, tânăr jurnalist piteştean, mi-a procurat ,,cel mai bun manual de jurnalism” al acelor ani: anii 2010. Pe care l-am citit şi l-am recitit şi am rămas stupefiat de abordarea simplificatoare pe care acel manual o propunea: numai… comunicarea ideală, deci cea fără greşeli, fără deviaţii, fără dezinformare şi fără manipulare! De fapt, chiar cum era prezentată Comunicarea, în manualele şcolare gimnaziale. Pentru documentare am căutat, dar fără succes, mai multe cărţi româneşti în domeniu. Am găsit doar câteva… sectoriale. Şi, negăsind, am căutat cărţi străine despre comunicarea verbală, traduse şi publicate mai ales la Editura Polirom din Iaşi, cărţi care alcătuiesc o veritabilă bibliotecă de specialitate.

Dar, întrucât în titlul cărţii le aminteam pe toate cele trei tipuri de comunicare verbală (obiectivă,  greşită,  deviată), am fost obligat să prezint detaliat  şi  noile norme lingvistice (ortografice, ortoepice şi morfologice; lexicale; gramaticale: referitoare la cuvânt, la enunţ, la text), stabilite prin cele două lucrări normative, DOOM 2 (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române)   şi GALR (Gramatica limbii române), elaborate de Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, corelate şi apărute în 2005, sub egida Academiei Române. Şi introducerea, în lucrare, a comunicării obiective şi a comunicării greşite. Dar şi o Introducere în Psihologia generală,  şi  o  Introducere în Filosofie, şi o   Introducere în Logică. Totul prezentat, exemplificat şi accesibilizat pentru publicul larg. Şi, astfel, s-a născut, la 9 ani, nu la 9 luni, cartea de faţă”, precizează autorul.

 

Dialogul cu tema Optzecismul, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Gânduri, rostiri, scrieri”, coordonat de poeta Denisa Popescu, avându-l invitat pe președintele Uniunii Scriitorilor din România Filiala Pitești, prof. univ. dr. Nicolae Oprea, critic și istoric literar.

“Dialogul va avea următoarele repere: epoca formării reputatului universitar, exponent al optzecismului românesc – aspectele sociale și culturale esențiale în modelarea criticilor literari ai acestei generații; relația criticii cu scriitorii congeneri; cărțile de căpătâi ale Generației 80; literatura română în pandemie”, precizează Denisa Popescu.

 

Dezbaterea cu tema Ce putem face pentru a-i învăța pe copiii noștri să fie fericiți, în cadrul proiectului “Olympic Gym Pitești cu Nicoleta Andrei”, coordonat de antrenoarea de balet și gimnastică ritmică Nicoleta Andrei, avându-le invitate pe eleva Teodora Marica și pe mama ei, Ane-Marie Marica.

“Vă spuneam că fericirea se învață. Și se practică, și se exersează. Nu m-ați contrazis, așa că presupun că sunteți de acord. Și mai spuneam că anumite obiceiuri zilnice, precum și modul în care gândim și simțim despre lume, despre noi înșine și despre ceilalți are legătură cu fericirea. Așa că să mergem mai departe și să vedem ce putem face pentru a-i învăța pe copiii noștri să fie fericiți.

Despre toate acestea vom vorbi cu două invitate speciale, mamă și fiică. Marica Ane-Marie (mama) și Marica Teodora (fiica)”, spune Nicoleta Andrei.