Se moare pe bandă rulantă în lumea scriitorilor. Desigur, nu numai în cea scriitoricească, dar aici observăm noi mai bine. Numai în ultimele două-trei luni au murit foarte mulţi scriitori importanţi, printre care şi optzecişti. După Ion Zubaşcu, s-a dus şi dragul de Costi Stan. L-am petrecut pe ultimul drum în cimitirul Andronache din marginea Bucureştilor, alături de mai mulţi colegi şi prieteni, şi totuşi nu-mi vine deloc să vorbesc de el la trecut. Avea poate cea mai agilă minte teoretică dintre toţi optzeciştii. Era romancierul prin excelenţă al generaţiei, deşi făcea permanent şi publicistică. A scris până la sfârşit reportaj literar, gen aproape dispărut. O făcea nu doar pentru că-l slujise cu pasiune o viaţă întreagă, dar şi pentru a nu rămâne la teoria predată la facultatea de jurnalism, aşadar, pentru a arăta şi practic cum se scrie. Ce profesor de jurnalism mai face aşa ceva?
Dar ziceam că mi-e imposibil să scriu despre el la trecut. Nu pot accepta că nu mai există, mereu mă trezesc spre miezul nopţii că vreau să-i dau un mesaj pe e-mail, să mă consult cu el în vreo chestiune de tehnică romanescă sau despre şantierul lui mereu prodigios. Şi nu se poate altfel. Costi era mereu angrenat într-un proiect, dincolo de romanele pe care le publica în ultima vreme într-un ritm mai susţinut decât la începuturile sale. Se grăbea să recupereze, animat de vreo presimţire? Gde Buharest, ultimul lui roman, fusese nominalizat în numai câteva luni la majoritatea premiilor importante, inclusiv la Premiile USR. Îmi povestea cum îi va fi tradus în Rusia şi cum voia să-l continue. Scrisesem o cronică despre el. Dar boala a fost necruţătoare, i-a retezat toate proiectele la numai două săptămâni după ce împlinise 60 de ani.
Deşi nu mă împac defel cu ideea, trebuie să ne obişnuim a trăi în viaţa aceasta literară fără Zubaşcu, fără Costi Stan. Dar trebuie totodată să le păstrăm memoria trează într-o vreme în care „pragmatismul” este politică de stat şi program cultural perpetuu. Răsturnând întrebarea din titlul ultimului roman, aş putea întreba: Gde raiul lui Costi?
Dumitru Augustin Doman