În apropiere de Piteşti, pe drumul care duce la Câmpulung, se deschide o alee lăturalnică, iar numai după un kilometru se vede o impozantă poartă de zidărie. Ascuns în mijlocul unui petic de pădure, Conacul de la Miceşti pare un loc de refugiu spiritual, care îmbie la meditaţie şi aducere-aminte pentru personalitatea celui care a fost şi rămâne în cultura naţională marele jurist Istrate Micescu.
  Reşedinţa de la ţară a celebrului avocat este o clădire de patrimoniu, nu numai prin arhitectura sa, ci, în primul rând datorită personalităţii aceluia care, în aceste locuri pline de farmec, îşi găsea liniştea dar şi puterea de a continua prodigioasa sa activitate. Pentru Istrate Micescu, timpul petrecut la conac nu era destinat unei destinderi frivole. În aceste locuri maestru îl cita pe Platon şi pe Tucidide, iar momentele de linişte sufletească erau împănate cu discuţii care, în fapt, erau adevărate discursuri, cu versuri care se făceau şi se recitau şi, uneori, seara, se cânta la flaut. După cărţi, cealaltă pasiune era vânătoarea în pădurile Budeasa, Trivale şi Purcăreanca.
  Este bine să consemnăm câteva detalii privind Conacul de la Miceşti. A fost proiectat de arhitectul Etmond van Saanen, clădirea fiind terminată în 1928. Casa muzelor a fost construită în 1935. La ambele clădiri, Gheorghe Ungureanu a executat şarpantele şi decoraţiile. Clădirea principală în stil neoromânesc clasic, cu un turn de colţ, prezintă elemente arhitecturale (coloane, portaluri şi profiluri), frumos sculptate în piatră. Se regăsesc atât elemente ale reşedinţelor boiereşti fortificate, cât şi detalii ale caselor ţărăneşti din Muntenia subcarpatică.