În anul 2005 s-a zvonit că, din pricina angajamentelor neonorate de către Ministerul Culturii, ar fi avut loc ultima ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică corală D. G. Kiriac. Din fericire, prin implicarea (financiară) decisivă a Primăriei Piteşti (prin Centrul Cultural) şi a Consiliului Judeţean (prin Centrul Creaţiei Populare), capitala Argeşului a putut fi, între 18-21 mai, din nou gazda altei ediţii (a 24-a) a acestui deosebit de important eveniment cultural-artistic, desfăşurat la Teatrul Al. Davila.
La această ediţie au participat 13 coruri. Dintre acestea, trei coruri au fost de voci egale (două de elevi şi unul bărbătesc). Celelalte zece coruri au fost mixte (şase coruri mixte obişnuite şi patru coruri mixte de cameră). Pe lângă aceste formaţii corale a evoluat şi un grup focloric de cântece şi dansuri din Zaragoza – Spania, Estampa Baturra, care a constituit un moment de divertisment şi de cromatism al derulării programului de festival coral. În general, repertoriile formaţiilor corale participante la această ediţie au cuprins pe lângă lucrări din tezaurul creaţiei universale şi lucrări din cea naţională românească. Nu este însă mai puţin adevărat că şi cele din creaţia muzicală românească sunt deja confirmate ca valori universale. Spectatorii, melomani ai muzicii corale, s-au bucurat când au audiat şi piese corale în primă audiţie sau din creaţia unor compozitori contemporani mai puţin cunoscuţi de ei şi au avut bunul-simţ de a accepta şi unele (re)reluări din ediţiile anterioare… Cum era de aşteptat, în cel de-al 16-lea an după revoluţie, cele mai multe formaţii corale participante au avut în repertoriul lor şi lucrări de muzică religioasă universală sau autohtonă.
În ceea ce priveşte stilul de interpretare am audiat coruri „a cappela”, dar şi cu acompaniament pianistic sau de grup instrumental. Am constatat cu admiraţie că de la o ediţie la alta în desfăşurarea programului acestui festival evoluează, alături de unele formaţii profesionalizate, cum este Corala I. Cr. Danielescu din Ploieşti, şi alte coruri a căror interpretare este de excepţie, bazată pe o performantă tehnică vocală şi dirijorală. Din repertoriul coral prezentat nu au lipsit nici lucrări inspirate şi prelucrate din muzica instrumentală a căror interpretare artistică silabisită şi vocalizată cere o tehnică vocală-muzicală specială.
Ca o emblemă a festivalului, Corul de Cameră Ars Nova, dirijat de profesorul şi directorul artistic al festivalului Gheorghe Gomoiu, a deschis această ediţie cu un repertoriu cu o tematică bogată, cuprinzând lucrări din creaţia de mare valoare artistică preclasică, clasică, romantică şi contemporană (Ave Maria – Lodovico da Vittoria; Doamne, buzele mele – Gavriil Musicescu; Vecernia – Nicolae Lungu; Santa Lucia, prelucrare de Mircea Neagu). Cu voci de calitate, catifelate ori robuste, după cum era necesar de la o piesă la alta, cu planuri sonore bine reliefate ale partidelor vocale, corul Ars Nova a interpretat cu pasiune un program divers, de la cel madrigalist până la cel modern apropiat de stilul instrumental.
Într-o manieră profesionistă acest cor mixt de cameră a interpretat prelucrarea renumitului compozitor român contemporan Constantin Arvinte a Dansului ţărănesc, compusă iniţial de Constantin Dumitrescu pentru violoncel şi pian. Acompaniamentul pianistic a fost excelent asigurat de către una din cele mai distinse profesoare de la Liceul de Artă Dinu Lipatti din Piteşti, Ileana Miron.
De la apariţia sa pe scenă şi până la ecourile nestinse ale acordurilor finale, ale unui vast şi superb repertoriu, Corala I. Cr. Danielescu din Ploieşti cu celebrul ei dirijor, prof. univ. dr. Valentin Gruescu, a fost răsplătită de public cu cele mai vii şi puternice aplauze. Corala a demonstrat şi de această dată îndrăzneala, dar şi înalta-i măiestrie de a ne prezenta lucrări care reprezintă culmea artei polifonice renascentiste (Jaques Arcadelt). Dificultăţile au fost învinse cu mult talent artistic la împletirea vocilor, în dialogurile dintre partidele vocale, în redarea structurilor, de poliritmie şi a elementelor onomatopeice, de imitaţie. Contrastele de agogică şi dinamică şi diversitatea tematică şi de caracter în succesiunea pieselor repertoriale au desfătat publicul pe tot parcursul acestui concert. După interpetarea unor „perle” ale artei corale polifonice preclasice, Corala I.Cr. Danielescu ne-a adus şi sonorităţile romantismului muzical (Felix Mendelssohn Bartholdy) cu delicate arcuiri de fraze muzicale… Aşa cum ne obişnuise, în continuare corala ne-a delectat cu capodopere ale creaţiei corale româneşti de valoare universală: Troparul ortodoxiei de D.G. Kiriac, sau o piesă din compoziţiile fantastice ale lui Adrian Pop, un excelent compozitor care a îmbinat procedeele polifoniei clasice şi moderniste cu specificul şi limbajul folcloric ardelenesc. De aceeaşi valoare a fost şi Suita corală de I. Gr. Danielescu, inspirată din frumuseţile Prahovei, pe ritmuri de Ca la Breaza şi de sârbă. După Concertul pascal de Gavriil Musicescu, partea finală a concertului susţinut de această corală a culminat cu o lucrare din creaţia unui mare reprezentant al muzicii româneşti contemporane – Sigismund Toduţă (Joc). Redarea silabisită cu o neasemuită virtuozitate a desfăşurării învârtejate a dansului popular românesc ne-a dat senzaţia ascultării, mai de grabă, a unei orchestre şi nu a unui ansamblu vocal!
Un concert care ne-a surprins în mod deosebit şi ne-a captivat prin înaltul nivel artistic a fost cel susţinut de corul de cameră Appassionato dirijat de lectorul univ. drd. Florin Nicolae Emil Badea de la Universitatea Valahia din Târgovişte. Această tânără formaţie reprezentativă a municipiului Târgovişte are deja întreprinse mai multe turnee cu mari succese şi în străinătate (Italia, Franţa…). Printr-o excepţională interpretare a unui bogat repertoriu alcătuit din piese corale complexe şi de mare valoare artistică, corul Appasionatto s-a remarcat ca o formaţie de vârf a acestui festival. Cu o emisie vocală plină de rafinament, specifică unor coruri de cameră evoluate, a interpretat cu sensibilitate în „sotto voce” lucrări valoroase aparţinând maeştrilor Renaşterii şi marilor madrigalişti (Orlando di Lassus, J. Arcadelt). Interpretând impecabil Haz de necaz! de Gheorghe Cucu, o lucrare corală în formă de rondo şi piesă de încercare şi pentru profesionişti, dirijorul Florin N. E. Badea parcă ar fi vrut să arate publicului că şi neamul românesc are compozitori a căror artă contrapunctică nu este mai prejos decât a celor care reprezintă înaltele şcoli muzicale ale lumii. Executarea cu multă abilitate a unor astfel de piese corale cu ritmuri moderne contratimpate, în şir de sincope, cu efecte sonore diferite, cu acorduri disonante, dar bine motivate şi sugestive, a încununat marele succes al acestui cor de cameră. Aplauzele prelungite acordate de publicul piteştean corului Appassionato au fost nu numai pentru frumoasa impresie lăsată ascultătorilor, ci şi din dorinţa de a-l ovaţiona pe dirijor şi ca fost elev al Liceului de Muzică şi Arte Plastice din Piteşti!
O prezenţă aparte în cadrul ediţiei a XXIV-a a Festivalului Internaţional de Muzică Corală D. G. Kiriac a fost eminenta dirijoare, prof. Magdalena Ioan, care a realizat o interpretare de mult profesionalism a celor trei celebre partituri corale din creaţia mozartiană la pupitrul celor două prestigioase coruri de răsunet naţional şi internaţional – Glissando, al elevilor Liceului de Artă Dinu Lipatti şi Classic din Piteşti. A fost singurul moment din festival care a marcat unul din cele mai importante evenimente muzicale ale anului 2006 – Anul Internaţional Mozart. Întregul şi deosebitul program de concert al corului mixt Glissando a fost dedicat şi viitoarei şi nu prea îndepărtatei sărbătoriri a semicentenarului Liceului de Muzică şi Arte Plastice – actualul Liceu de Artă Dinu Lipatti – din Piteşti.
Corul mixt Pastorala din Focşani, sub conducerea profesorului dr. Dumitru Săndulachi, a reprezentat cu „brio” viaţa muzicală a unei zone deosebite a ţării noastre. Cu o gestică dirijorală elegantă şi adecvată pieselor repertoriale, Dumitru Săndulachi a reuşit să obţină de la coriştii săi interpretarea ideală a madrigalelor lui Josquin des Pres şi Orlando di Lassus, cât şi a altor minunate partituri din muzica corală germană şi franceză. Acest cor cu voci deosebite, îndeosebi ale partidei tenorilor, cu o sonoritate echilibrată, bine nuanţată şi cu o frazare corectă a discursului muzical, a oferit publicului cu multă expresivitate artistică lucrări şi prelucrări folclorice excepţionale ale unor mari compozitori români, ca: Gh. Dima, Nicolae Ursu, Gh. Danga, Tudor Jarda (Cântecul şi jocul miresei în care4 este redat melosul ardelenesc într-un veritabil contrapunct) şi Ion Croitoru (Ia-mă-n braţe, dorule!). Apreciem şi frumoasa prestaţie a solistului Costel Manea.
În cadrul ediţiei a XXIV-a au concertat şi două coruri de voci egale ale elevilor din învăţământul gimnazial şi liceal din judeţul Argeş: corul Allegretto al Liceului de Artă Dinu Lipatti Piteşti (clasele V-VIII) şi corul Liceului Vlaicu Vodă din Curtea de Argeş. O apariţie impresionantă şi originală la această ediţie a avut-o corul Allegretto dirijat de profesoara Sanda Popescu. Programul lui de concert a avut un pronunţat caracter folcloric recepţionat cu o mare plăcere de întregul public. Stilul de interpretare cu un acompaniament de grup instrumental a fost neobişnuit şi fermecător… Reîntorşi de la Olimpiada Naţională a şcolilor şi liceelor de artă cu centrul la Craiova, unde au obţinut Premiul I, elevii corului Allegretto au dovedit că sunt nu numai performanţi ai interpretării corale, dar şi mari iubitori ai muzicii populare româneşti destinate cântării corale. De remarcat este şi preocuparea talentatei şi competentei dirijoare Sanda Popescu, una dintre cele mai distinse profesoare de pian a liceului unde activează, de a introduce în repertoriul acestui minunat cor de copii şi lucrări din creaţia compozitorilor argeşeni.
Participarea corului de elevi ai Liceului Vlaicu Vodă din Curtea de Argeş la un astfel de festival, pregătit într-o perioadă scurtă de timp de o profesoară inimoasă şi foarte talentată, Maria Cosmescu, a demonstrat cât de benefică a fost introducerea de către Ministerul Educaţiei în planul de învăţământ a orei de educaţie muzicală pentru toate liceele. Cele şase piese corale, interpretate cu însufleţire de elevii acestui cor, aparţin unor compozitori reprezentativi ai creaţiei de cântece pentru şcolari şi tineret (Liviu Comes, Dumitru D. Stancu, D. G. Kiriac, Timotei Popovici). Interesantă a fost asocierea cântecului Foaie verde de bujor cu pasajele onomatopeice redate în triluri de elevi la fluiere speciale.
Dirijat de un tânăr şi talentat preot, Gheorghe Neacşu, corul Orfeu al oraşului Curtea de Argeş, de prestigiu naţional şi internaţional, fondat de regretatul muzician-dirijor, prof. Gelu Ciuculescu, ne-a delectat cu lucrări atât din literatura corală religioasă (Cămara Ta, Mântuitorule! de Ioan D. Chirescu), cât şi din cea laică românească şi universală. Prin cântarea piesei Monoton sună-ncet clopoţelul de Alexandr V. Sveşnikov, corul Orfeu ne-a mai trezit interesul şi pentru marile valori universale ale muzicii corale ruseşti.
Nelipsită de la aproape toate ediţiile Festivalului de Muzică Corală ce-i poartă numele, Corala D. G. Kiriac din Piteşti cu dirijorul Georgică Paraschivescu s-a prezentat şi acum cu acelaşi elan şi aceeaşi dragoste pentru cântarea corală. Printre corişti am observat că încă mai cântă şi „veterani” ai acestei renumite corale bărbăteşti care a dus faima interpretării muzicii corale româneşti şi peste hotare. Dirijorul G. Paraschivescu se străduieşte cu dăruire pentru menţinerea acestei corale. Se impune, însă, o reînnoire a repertoriului!
Într-o manieră originală de interpretare a concertat în ultima zi a festivalului corul Aulos din Xilocastro – Grecia. Dirijorul Temistocli Drami a condus acest cor mixt tot timpul aflându-se la pian pentru a-l acompania. Caracteristica principală a cântării corale a acesti formaţii este redarea frumuseţii unei melodii printr-o armonie simplă, bazată mai ales pe terţe şi sexte paralele, fără a se „complica” cu relaţiile acordice de trei, patru sau mai multe sunete. Acest mod de a cânta a plăcut publicului care a fredonat îndrăgitele melodii ca cea din Copiii din Pireu sau a Corului Sclavilor din opera Nabucodonosor de Giuseppe Verdi. Frumuseţea repertoriului corului Aulos este dată şi de încântătorul folclor grecesc oglindită în muzica compusă de renumiţi compozitori ca M. Hagidakis, M. Theodorakis sau Hristos Nicolopolos.
Intitulat sugestiv, corul Divina Armonie a fost însoţit de distinsa doamnă Paula Ciuclea, director general al unei fundaţii şi finanţator al acestui cor… Deci, nu numai echipele de fotbal au patroni! Dirijorul acestei formaţii mixte, un remarcabil muzician-compozitor, Marius Firca a prezentat un program bogat ca într-un concert de sine stătător.Valoarea corului este dată şi de componenţa sa cu corişti-muzicieni profesionişti, capabili să interpreteze şi lucrări vocal-simfonice. Divina Armonie ne-a impresionat şi cu interpretare „divină” a multor piese şi prelucrări folclorice ale compozitorilor români (Petre Stoianov, Marius Firca – Bade, pălărie nouă! –, Gheorghe Bazavan – Pe Mureş şi pe Târnave –, Gh. Danga etc.). Purtător al unor „perle” din folclorul muzical românesc acest cor a dat o coloratură sonoră aparte festivalului şi a răscolit mari trăiri emoţionale în încheierea programului său cu mult îndrăgitul cântec Aşa-i românu!l prelucrat într-o armonie „divină” de însuşi dirijorul Marius Firca.
După cum mărturisea maestrul Florin Zamfir, am înţeles că participarea sa cu Corul Operei din Craiova şi la cea de-a XXIV-a ediţie a festivalului organizat la Piteşti se datorează minunatului public piteştean, mare iubitor de muzică corală, a cărui vibraţie se contopeşte perfect cu cea a cântăreţilor de pe scenă, răsplătindu-i cu înflăcărate aplauze. ªi aşa s-a întâmplat când la încheierea acestei ediţii Corul Operei din Craiova, dirijat de maestrul Florin Zamfir, ne-a vrăjit cu înaltul profesionalism, dăruindu-ne într-o extraordinară interpretare fragmente şi pagini din operele Lucia de Lammermoor de Gaetano Donizetti, Traviata, Trubadurul, Nabucodonosor (Corul sclavilor ebrei) de Giuseppe Verdi, Carmen de Georges Bizet şi Cavalerria rusticană de Pietro Mascagni…