Cu vin rosé şi bomboane fondante am fost primiţi, într-o seară de august, puţin după Sfântă Mărie, la Muzeul Judeţean Argeş.
Un torent de nostalgie s-a scurs în sufletele noastre, timp de aproape două ore, privind, ca printr-un geam aburit, către Argeşul de altădată, cu tot ceea ce a însemnat el până pe la mijlocul anilor ’40: lumea bună în armonia vremurilor în chenar de argint şi cristal, dantele, mătăsuri şi museline îmbrăcate astăzi de tinere doamne care, pentru puţin timp, şi-au abandonat îndeletnicirile moderne şi s-au lăsat oglindite în vitraliile Piteştiului interbelic, pietruit, umbros, năpădit de grădini înflorite.
 În plină realitate, o picătură de vis. Muzică de fanfară, papioane, jabouri, pălării, fotografii, două superbe albume cu ilustraţii sepia ale Piteştiului şi Câmpulungului, vocile de patefon ale lui Moscopol şi Cristian Vasile şi o splendidă expoziţie cu obiecte aparţinând acelor timpuri pline de glorie (poate şi un pic de tristeţe…)
O sărbătoare a ceea ce am fost cândva şi, cu voia lui Dumnezeu, poate vom mai fi, frumos alcătuită de iniţiatoarea acestui eveniment inedit, nimeni alta decât vicepreşedinta Consiliului Judeţean Argeş, doamna Simona Bucura Oprescu, într-o admirabilă colaborare cu directorii şi angajaţii instituţiilor de cultură din Argeş.
Piteştiul, în hainele sale bune, cu mâneci bufante şi fundă înnodată la spate, a mai trecut o dată pe Strada Mare, pentru a ne parfuma vara cu aromele sale de altădată.