Cea de-a XI-a ediţie a Fetivalului Internaţional „Serile de literatură ale revistei Antares” a debutat vineri, 29 mai, cu lansarea cărţii „Portretul scriiturii”, de Viorel Ştefănescu. O carte de critică ce îşi propune să surprindă fiinţa literară a câtorva dintre scriitorii locului. Şi care reuşeşte acest lucru, după cum aflăm din prezentarea pe care Gheorghe Grigurcu o face cărţii.
Recitalul poetic, spectacolul muzical poetic al invitaţilor din Belgia, precum şi clipurile video ale poetei din Norvegia, prezentate a doua zi la Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, au constituit, fără îndoială, o reuşită. Am vizitat, cu acest prilej, Muzeul şi ne-am minunat de lucrările de aici. Lucrările de pictură, sculptură, grafică, tapiserie sunt de mare clasă. Cu totul remarcabilă este expoziţia de sculptură şi grafică a lui George Sorin PURCARU, un sculptor tânăr adevărat.

Orientări şi dezorientări în critica literară actuală

Orientări şi dezorientări… este titlul sub care Gheorghe Grigurcu, Mircea Ghiţulescu şi Vasile Spiridon şi-au exprimat, între alţii, opiniile într-un fel de colocviu, desfăşurat… pe apă, la bordul navei „Steaua Polară”.

Gheorghe Grigurcu:
„Istoriile de azi reiterează ierarhiile dinainte de ’89”
„Critica e o ştiinţă făcută cu artă”. Domnul Grigurcu pledează pentru o critică estetică, ce apără valorile literare, iar nu pe scriitorii mediocri sau pe cei care slujesc puterea. Critica poate fi nedreaptă cu bună ştiinţă. „Generaţia ’60, de pildă, a avut două valuri. Unul de scriitori foarte mediatizaţi şi altul care a rămas într-un plan secund. Criticii din primul val au colaborat cu autorităţile pentru promovarea literaturii socialiste. Alţii, nevânduţi, au rămas în umbră sau au părăsit ţara, sărăcind, într-un fel, literatura română.
În anii aceştia au apărut istoriile literare ale lui Alex Ştefănescu şi Nicolae Manolescu. Istoriile de azi reiterează ierarhiile dinainte de ’89, ce exclud scriitorii care s-au declarat împotriva regimului şi îi promovează pe cei bine văzuţi de autorităţile totalitare.”

Mircea Ghiţulescu: „Aţi citat nişte istorii inepte ale literaturii”
„Critica este o discuţie asupra unei cărţi sau a unui spectacol de teatru pe care o am cu iubitele mele. Critica nu are caracter ştiinţific sau estetic, aşa cum ziceţi dumneavoastră. Aţi citat nişte istorii inepte ale literaturii. Din istoriile astea nu înţelegi nimic. Şi apoi noi nu suntem câştigaţi în niciun fel citind istorii literare. Trebuie să citim autorii, nu istoriile. De la Călinescu încoace, nu a apărut nicio istorie serioasă. Dar şi G. Călinescu spune că opera poetică şi dramatică a lui Blaga este inspirată de filozofie. Dar asta este o inepţie, pentru că opera filozofică este posterioară poeziei şi dramaturgiei blagiene.”
 
Vasile Spiridon:
„Dacă suntem subiectivi, mai merităm noi numele de critici?”
„Toate istoriile sunt subiective – spune mai tânărul Spiridon -, iar concluzia aceasta ne creează mari îndoieli asupra criticii înseşi. A fi subiectiv în aprecierea unei opere înseamnă a judeca greşit, a-i deforma valoarea reală. Critica tratează operele de valoare ca pe nişte nonvalori şi tot ea dă de la sine valoare unor opere mediocre. Până când vom continua să fim subiectivi? Şi dacă suntem subiectivi, mai merităm noi numele de critici?”