BACOVIA – 130 a fost manifestarea (excelent organizată!) în cadrul căreia aproximativ 90 de scriitori au omagiat la Bacău, în perioada 15-17 septembrie, personalitatea inconfundabilă a poetului George Bacovia.
Punctul culminant al evenimentului l-a constituit colocviul cu tema „Bacovia şi noi”, susţinut de câţiva cercetători sau critici ai operei poetului, în Aula Moldova a Universităţii „George Bacovia”. Un prilej de docte sau modeste, lungi sau scurte, la obiect sau pe lângă obiect comunicări.
Lucrările au fost deschise de Gabriel Chifu, care a dat „coloare” prăpastiei morale în care ne aflăm:
„Asistăm la un proces de decădere morală. Dintr-o lume devenim o sublume. Dacă nu oprim căderea, dacă nu restabilim scara de valori, atunci suntem pierduţi ca popor”.

Un eseu de atitudine, binevenit. În ceea ce ne priveşte, aşadar în literatură, scara valorilor este însă făcută şi refăcută fără încetare, iar în acest proces stă în bună parte viaţa literară. Scara de valori este făcută şi refăcută de fiecare generaţie, aşa încât sunt de luat în seamă poziţiile critice nuanţat diferite sau cu totul diferite ale generaţiilor, precum şi poziţiile critice diferite sau cu totul diferite din sânul aceleiaşi generaţii.
Astfel, la prezentul colocviu, o intervenţie „provocatoare” cu privire la generaţia ’80 a avut-o Constantin Trandafir. Iată ideile sale, prezente, de altfel, şi în eseul „Alte fragmente despre Efectul Bacovia”, publicat în revista Ateneu nr. 8-9 (august – septembrie)/2011: