În zilele de 4 şi 5 noiembrie, la Rotonda MNLR a fost organizată o dezbatere a Grupului de acţiune Banat (Aktinosgruppe), la care au participat câţiva dintre principalii actanţi ai grupului, ca şi alţi scriitori care s-au implicat în demersul acestuia, de-a lungul anilor. Apărut la Timişoara în anii 1972-1975, a reunit un grup de foarte tineri scriitori bănăţeni de etnie germană, care prin textele lor, prin lecturile-spectacol şi happening-urile adiacente au încercat să sfideze primitivismul comunismului “naţional” şi presiunile Securităţii. În conflict cu linia regimului, cu părinţii care avuseseră opţiuni pro-naziste incriminante, dar şi cu scriitorii mai vârstnici de limbă germană din ţară, grupul foarte tinerilor scriitori a sfârşit prin a fi dezmembrat-neutralizat, în limbajul poliţiei politice. Cunoscuţi doar în cerc restrâns al cenaclului lor, printre studenţi şi liceeni, membrii grupului au căutat să se facă cunoscuţi “la centru”, ajutaţi într-aceasta de sprijinul unor redactori de la Neue Literatur, precum Gerhard Csejka (care după 1989 a strămutat revista Neue Literatur în Germania continuând să publice, timp de un deceniu, texte ale grupului, dar şi traduceri ale scriitorilor din ţară.). Pornind dinspre extrema stângă marxistă, aşa cum a mărturisit William Totok, ca reacţie la opţiunile părinţilor pentru mişcarea pronazistă, şi criticând din interior sistemul, aceşti tineri s-au prevalat apoi de sugestiile mişcărilor avangardiste dintre cele două războaie, pledând pentru libertatea de expresie, mai acut resimţită în Banat, aflat în proximitatea unei Jugoslavii mai liberale, a Ungariei cu comunism de piaţă şi a semnalelor democratice dinspre vestul Europei. Pledând pentru o reorientare din interior, membrii grupului, intens supravegheaţi de Securitate, cu greu şi prin numeroase presiuni au fost nevoiţi să părăsească ţara, refugiindu-se în RFG. Este şi cazul Hertei Müller, ataşată mai târziu Grupului de acţiune. De acolo au continuat să se preocupe de situaţia din România, să scrie şi să traducă opere ale confraţilor de limbă română. Acţiunea acestor tineri scriitori, ecranată de manevrele amplu orchestrate ale Securităţii, au avut un prea slab ecou în cultura vremii; acum, prin aceste consfătuiri se încearcă punerea corectă în pagină a sensurilor acelei mişcări neconformiste. Din mărturisirile actanţilor, reiese că exista nu doar o supraveghere disproporţionată din partea securităţii, care îşi infiltrase informatorii printre cenaclişti, dar exista şi cenzura textelor ce reuşeau să apară în reviste; cu aceasta lucrurile nu erau tranşate, ci doar intrau într-o nouă fază de presiuni şi anchete, de data asta pe baza textelor deja publicate, ca argumente ale nesupunerii la directivele regimului. Au fost şi cazuri de scriitori germani care au făcut pactul cu diavolul, dar încercând să ajute pe cât se putea şi să-i protejeze pe actanţi. Să-i ajute în final să ajungă dincolo… Lucrurile sunt încă nebuloase, se deschid noi dosare, se cercetează cazurile de dispariţie suspectă a unora dintre cei trecuţi în Vest. Sinuciderea lui X, tăcerea obstinată a lui Y. Dezvăluirea că Pastior a fost informator. Dramele provocate de comunism se continuă în conştiinţele traumatizate, în destinele frânte, deturnate de la cursul firesc…
Preocupat de ideea unui Memorial al scriitorilor încarceraţi sub regimul comunist, am discutat cu  domnul Ortinau, cu  domnul Csejka şi dl Totok şi am aflat că numai William Totok a fost închis pentru cca 8 luni, iar ceilalţi au fost doar arestaţi pentru 5-6 zile, însă după intense anchete au fost lăsaţi în libertate. Dintre actanţi, la dezbateri au participat: Gerhard Csejka, Gerhard Ortinau, Wiliam Totok, Michael Astner, secondaţi la acest colocviu de colegi de generaţie precum: Liviu Antonesei, Ştefan Borbely, Magda Cârneci, Caius Dobrescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Emil Hurezeanu, Lucian Chişu, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Andrei Bodiu,  Mircea Martin, Carmen Muşat, Marius Oprea. În sală i-am observat pe Octavian Soviany, Livius Ciocârlie, Paul Shuster, Eugenia Ţarălungă, Simona Cioculescu, alţi intelectuali preocupaţi de episodul Aktionsgruppe, de-acum un subcapitol al istoriei literare şi nu numai.