* Din perspectiva increatului, descifrarea structurii propoziţionale a cuvântului Uvedenrode de către Mircea Coloşenco este pe deplin validă. Cuvântul, despre care s-a spus că a fost creat aleatoriu de Ion Barbu, dându-i o simplă sonoritate germanică, este, de fapt, un enunţ, stilizat, adică ermetizat: U(manitatea) vede-n rod E(xistenţa). Şi asta cu preţul ratării bucuriei increatului, a nunţii, a începutului. Râpa Uvedenrode este cronotopul straniului amestec de „nuntire” nesăţioasă care se autodistruge în rod(ire). Râpa în care este atrasă şi lapona Enigel, ca şi melcul din După melci. Râpa nunţii inferioare, a nebuniei rigăi Crypto şi a morţii. Este „râpa” experienţei erotice germane, a drogurilor păduroase, dionisiace.

* Ce pradă uşoară cititorii lui Ion Barbu! Sunt convinşi că acest scriitor este lipsit de simţul tragicului, pe când lucrurile stau tocmai invers. Toate marile sale poeme de la După melci la Domnişoara Hus au impersonalitatea tragediei greceşti. Iar critica pierde timpul căutând firmituri geometrice şi simboluri sau jocuri de cuvinte.