Mecanicismul

Începând cu secolul al XVII-lea, datorită succeselor fizicii şi matematicii, unii filosofi (Descartes, Gassendi) şi mulţi oameni de ştiinţă au abandonat vitalismul, substituindu-l cu o viziune mecanicistă a vieţii. De fapt, au încercat să asimileze procesele biologice cu mecanismele inginereşti construite de om. Metafora ceasornicului a avut un mare noroc. Oamenii de ştiinţă au început să construiască maşini tot mai sofisticate, urmând modelele organismelor vii, iar filosofii, răsturnând paradigma, au construit teorii conform cărora organismele ar fi structurate după modelul maşinilor. De aici, viziunea actuală din biologia moleculară, pentru care viaţa ar fi doar o structură extrem de complexă de molecule organice (proteine) şi anorganice.