* Tribuna, nr.203/16-28 februarie 2011. Un număr care analizează în cronici şi eseuri importante cărţi apărute în 2010: Măsline aproape gratis de Alexandru Vlad, Aerostate plângând de Traian T. Coşovei, Viaţa lui Kostas Venetis de Octavian Soviany, Filosofia lui Eugeniu Sperantia de I. Maxim Danciu ş.a. Nu-i acesta rostul unei reviste literare, să dea seamă de peisajul editorial actual? În afară de poezie, proză, eseu, numărul acesta mai cuprinde şi un interesant studiu al lui Vasile Radu: De la “forja” dejistă la “industria grea” ceauşistă. Deceniile 8 şi 9 ale artei socialiste, text de istoria artei mai mult decât necesar într-o vreme când epoca aurită e tot mai mult bagatelizată de tinerii care nu acceptă existenţa cenzurii şi ideologizarea literaturii şi artei.
* Ramuri, nr. 2(1136)/februarie 2011. Nelipsitele rubrici ale lui Gabriel Dimisianu, Gheorghe Grigurcu, Gabriel Chifu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Nichita Danilov, Dumitru Chioaru, Mircea Bârsilă… Dar revista cuprinde şi obişnuita secţiune de cronici literare aplicate despre numeroase apariţii editoriale. Dorim totuşi să cităm aici un poem inedit de Marin Sorescu: Scară la cer: “Un fir de păianjen/Atârnă de tavan,/Exact deasupra patului meu.//În fiecare zi observ/Cum se lasă tot mai jos./Mi se trimite şi/Scara la cer – zic,/Mi se aruncă de sus!//Deşi am slăbit îngrozitor de mult,/Sunt doar fantoma celui ce am fost./Mă gândesc că trupul meu/Este totuşi prea greu/Pentru scara asta delicată.//- Suflete, ia-o tu înainte,/Pâş! Pâş!” Din păcate nu aflăm şi data scrierii acestui poem premonitoriu. Bănuim că e scris chiar în ultimele zile ale vieţii.
* Conta, nr. 5/2011. 306 pagini de carte format mare, o mică bibliotecă. Un editorial polemic publică Adrian Alui Gheorghe – Întoarcerea la literatură. Ancheta numărului pare a fi una neserioasă: Bancul şi literatura, dar citind răspunsurile domnilor scriitori ne dăm seama că nu e nimic derizoriu în ea. Dar vorbeam de polemică? Aceasta trebuie să fie cuvântul de ordine al oricărei publicaţii literare. Aici, mai găsim una, a lui Gheorghe Grigurcu răspunzându-i lui Adrian Dinu Rachieru pe o temă de actualitate – revizuirile. E o lecţie de ceea ce înseamnă polemica: intervenţie la obiect, civilizat, urmărind doar ideea, fără gând de atac la persoană. Apoi, se cunoaşte că directorul de la Conta este un bun poet, pentru că secţiunea de poezie e foarte bine reprezentată de poeţi unul şi unul şi de textele lor excelente: Ion Zubaşcu, Horia Bădescu, Gellu Dorian, Ioan Moldovan (care e şi invitatul revistei), Christian W. Schenk, Nicolae Tzone, Dimitrie Grama, Ion Popescu-Brădiceni, Petruţ Pârvescu, Tucu Moroşanu. Dar, să revenim la editorialul lui Alui Gheorghe şi să cităm spre luare aminte: “Nu risc nimic spunînd că universităţile româneşti sînt nişte bastioane care nu apără cultura naţională, ci apără pe studenţi de influenţa culturii în general. Nu mai detaliez, rezultatele se văd în societate. Recent am avut o discuţie cu un tînăr profesor de limba şi literatura română, absolvent din promoţia 2008, de la o universitate moldavă, care nu a auzit în viaţa lui de revista „România literară”! Cînd i-am semnalat, întîmplător, un articol pe care l-ar putea citi elevilor săi din clasa a opta, m-a întrebat ce revistă este şi unde apare. Nu, nu o mai văzuse niciodată …! Nu auzise nici de „Vatra”, nici de „Echinox”. Ce cultură poate insufla elevilor săi acest (sub-) produs al sistemului educaţional universitar de azi? Dar gata cu văicărelile, scriitor român! Înapoi la masa de scris! Pentru ce, pentru cine? Pentru postumitatea pe care ţi-o poţi închipui cît vrei tu de mare, de recunoscătoare. Că şi Eminescu, în „Epigonii”, sugera că în România putem vorbi de prezentul unui trecut fără viitor. Dar s-au mai găsit resurse pentru încă un veac şi jumătate de „prezent continuu”.
* Baaadul literar, nr. 1(16)/februarie 2011. Un studiu de Theodor Codreanu – Ion Barbu şi textualismul ia în discuţie interpretarea autorului Jocului secund de Marin Mincu. Numărul, consistent, mai cuprinde multă poezie, dar şi cronici şi recenzii, precum şi continuare a jurnalului livresc al lui Constantin Călin.
* Convorbiri literare, nr. 2(182)/februarie 2011 – una din puţinele reviste care nu uită că în această lună Mihai Ursachi ar fi împlinit 70 de ani. Gabriela Ciubotaru publică eseul Mihai Ursachi şi “motorul” poeziei, iar Cassian Maria Spiridon, redactorul şef al revistei, îi dedică editorialul, un adevărat studiu: Poezia şi nerăbdarea limitelor la Mihai Ursachi, din care cităm finalul: “Este remarcabilă afirmarea şi susţinerea lirică şi teoretică a direcţiei orfice, pe care şi-a autoimpus-o după eliberarea din detenţia politică (1964), împreună cu ceilalţi doi poeţi, Dan Laurenţiu şi Cezar Ivănescu, din grupul orfic, reuşind cu magnificienţă să salveze şi să înalţe Poezia în sferele profunde, urmând modelul arhetipal al poeziei lirice ce ăşi propune totdeauna să depăşească nerăbdarea limitelor”.
* Cronica veche subintitulată o revistă nouă, nr. 1/februarie 2011 e o revistă nostalgică, dedicată sărbătoririi a 45 de ani ai revistei Cronica. Comitetul de redacţie coordonat de Nicolae Turtureanu este format în majoritate din foşti redactori (inclusiv redactori-şefi) ai anilor ’60-’80: Ioan Holban, Mircea Radu Iacoban, Liviu Leonte, Adrian Neculau, Ştefan Oprea, Nicolae Panaite, Iulian Pruteanu-Isăcescu, Ion Ţăranu. Amintiri, interviuri, fotografii de reîmprospătat memoria, restituiri de texte, poeme, cronici ş.c.l.
* Caiete Silvane, nr. 73/februarie 2011. Un interviu amplu cu poetul Ioan Es. Pop realizat de Daniel Săuca deschide revista de la Zalău. Mai e de semnalat prima parte a unui eseu de Viorel Mureşan despre Poemul invectivă şi alte poeme de Geo Bogza. Găsim în acest număr şi texte ale regretatului Ion Burnar din care citez un poem premonitoriu, Balada omului simplu: “Stau în mijlocul vostru/ca un turn cu ceas/la care în graba voastră/nu vă uitaţi deloc/doar într-o dimineaţă/de nu mai sunt la locul ştiut/auziţi cum bate-n pieptul vostru/o inimă mai puţin”.
* Ramuri, nr. 2(1136)/februarie 2011. Nelipsitele rubrici ale lui Gabriel Dimisianu, Gheorghe Grigurcu, Gabriel Chifu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Nichita Danilov, Dumitru Chioaru, Mircea Bârsilă… Dar revista cuprinde şi obişnuita secţiune de cronici literare aplicate despre numeroase apariţii editoriale. Dorim totuşi să cităm aici un poem inedit de Marin Sorescu: Scară la cer: “Un fir de păianjen/Atârnă de tavan,/Exact deasupra patului meu.//În fiecare zi observ/Cum se lasă tot mai jos./Mi se trimite şi/Scara la cer – zic,/Mi se aruncă de sus!//Deşi am slăbit îngrozitor de mult,/Sunt doar fantoma celui ce am fost./Mă gândesc că trupul meu/Este totuşi prea greu/Pentru scara asta delicată.//- Suflete, ia-o tu înainte,/Pâş! Pâş!” Din păcate nu aflăm şi data scrierii acestui poem premonitoriu. Bănuim că e scris chiar în ultimele zile ale vieţii.
* Conta, nr. 5/2011. 306 pagini de carte format mare, o mică bibliotecă. Un editorial polemic publică Adrian Alui Gheorghe – Întoarcerea la literatură. Ancheta numărului pare a fi una neserioasă: Bancul şi literatura, dar citind răspunsurile domnilor scriitori ne dăm seama că nu e nimic derizoriu în ea. Dar vorbeam de polemică? Aceasta trebuie să fie cuvântul de ordine al oricărei publicaţii literare. Aici, mai găsim una, a lui Gheorghe Grigurcu răspunzându-i lui Adrian Dinu Rachieru pe o temă de actualitate – revizuirile. E o lecţie de ceea ce înseamnă polemica: intervenţie la obiect, civilizat, urmărind doar ideea, fără gând de atac la persoană. Apoi, se cunoaşte că directorul de la Conta este un bun poet, pentru că secţiunea de poezie e foarte bine reprezentată de poeţi unul şi unul şi de textele lor excelente: Ion Zubaşcu, Horia Bădescu, Gellu Dorian, Ioan Moldovan (care e şi invitatul revistei), Christian W. Schenk, Nicolae Tzone, Dimitrie Grama, Ion Popescu-Brădiceni, Petruţ Pârvescu, Tucu Moroşanu. Dar, să revenim la editorialul lui Alui Gheorghe şi să cităm spre luare aminte: “Nu risc nimic spunînd că universităţile româneşti sînt nişte bastioane care nu apără cultura naţională, ci apără pe studenţi de influenţa culturii în general. Nu mai detaliez, rezultatele se văd în societate. Recent am avut o discuţie cu un tînăr profesor de limba şi literatura română, absolvent din promoţia 2008, de la o universitate moldavă, care nu a auzit în viaţa lui de revista „România literară”! Cînd i-am semnalat, întîmplător, un articol pe care l-ar putea citi elevilor săi din clasa a opta, m-a întrebat ce revistă este şi unde apare. Nu, nu o mai văzuse niciodată …! Nu auzise nici de „Vatra”, nici de „Echinox”. Ce cultură poate insufla elevilor săi acest (sub-) produs al sistemului educaţional universitar de azi? Dar gata cu văicărelile, scriitor român! Înapoi la masa de scris! Pentru ce, pentru cine? Pentru postumitatea pe care ţi-o poţi închipui cît vrei tu de mare, de recunoscătoare. Că şi Eminescu, în „Epigonii”, sugera că în România putem vorbi de prezentul unui trecut fără viitor. Dar s-au mai găsit resurse pentru încă un veac şi jumătate de „prezent continuu”.
* Baaadul literar, nr. 1(16)/februarie 2011. Un studiu de Theodor Codreanu – Ion Barbu şi textualismul ia în discuţie interpretarea autorului Jocului secund de Marin Mincu. Numărul, consistent, mai cuprinde multă poezie, dar şi cronici şi recenzii, precum şi continuare a jurnalului livresc al lui Constantin Călin.
* Convorbiri literare, nr. 2(182)/februarie 2011 – una din puţinele reviste care nu uită că în această lună Mihai Ursachi ar fi împlinit 70 de ani. Gabriela Ciubotaru publică eseul Mihai Ursachi şi “motorul” poeziei, iar Cassian Maria Spiridon, redactorul şef al revistei, îi dedică editorialul, un adevărat studiu: Poezia şi nerăbdarea limitelor la Mihai Ursachi, din care cităm finalul: “Este remarcabilă afirmarea şi susţinerea lirică şi teoretică a direcţiei orfice, pe care şi-a autoimpus-o după eliberarea din detenţia politică (1964), împreună cu ceilalţi doi poeţi, Dan Laurenţiu şi Cezar Ivănescu, din grupul orfic, reuşind cu magnificienţă să salveze şi să înalţe Poezia în sferele profunde, urmând modelul arhetipal al poeziei lirice ce ăşi propune totdeauna să depăşească nerăbdarea limitelor”.
* Cronica veche subintitulată o revistă nouă, nr. 1/februarie 2011 e o revistă nostalgică, dedicată sărbătoririi a 45 de ani ai revistei Cronica. Comitetul de redacţie coordonat de Nicolae Turtureanu este format în majoritate din foşti redactori (inclusiv redactori-şefi) ai anilor ’60-’80: Ioan Holban, Mircea Radu Iacoban, Liviu Leonte, Adrian Neculau, Ştefan Oprea, Nicolae Panaite, Iulian Pruteanu-Isăcescu, Ion Ţăranu. Amintiri, interviuri, fotografii de reîmprospătat memoria, restituiri de texte, poeme, cronici ş.c.l.
* Caiete Silvane, nr. 73/februarie 2011. Un interviu amplu cu poetul Ioan Es. Pop realizat de Daniel Săuca deschide revista de la Zalău. Mai e de semnalat prima parte a unui eseu de Viorel Mureşan despre Poemul invectivă şi alte poeme de Geo Bogza. Găsim în acest număr şi texte ale regretatului Ion Burnar din care citez un poem premonitoriu, Balada omului simplu: “Stau în mijlocul vostru/ca un turn cu ceas/la care în graba voastră/nu vă uitaţi deloc/doar într-o dimineaţă/de nu mai sunt la locul ştiut/auziţi cum bate-n pieptul vostru/o inimă mai puţin”.