Lucrarea Poetica postmodernismului este rodul unei bogate experienţe literare a profesorului universitar Liviu Petrescu de la Universitatea din Cluj-Napoca. Cartea a apărut în anul 1998, la Editura Paralela 45 din Piteşti, şi are un număr de 176 de pagini, fiind structurată în nouă capitole, împărţite la rândul lor în subcapitole.
Tema este deosebit de interesantă, cartea fiind o adevărată monografie a modernismului. În raport cu etapele acestuia, volumul cuprinde trei părţi: Coiful Minervei, În orizontul misterului, Lira lui Orfeu.
Poetica postmodernismului debutează cu un argument în care autorul reproduce schema tipologică a modernismului cu care operează criticul american Fredric Jameson în lucrarea sa fundamentală  Postmodernism or the Cultural Logic of Late Capitalism (1991). Jameson pune în legătură cele trei faze pe care le parcurge sistemul capitalist cu trei stadii culturale succesive: a) primul modernism este considerat un „moment al realismului”, în virtutea supremaţiei pe care o deţine teoria reprezentării realităţii; în plan economic, acestei perioade îi corespunde „capitalismul de piaţă”; b) cel de-al doilea modernism, numit „the moment of modernism”, aduce cu sine o anumită erodare a teoriei mimetice; realitatea obiectivă nu este încă abolită pe de-a-ntregul, ea continuă să întreţină o palidă existenţă la orizont, dar distanţa ce se crează între referentul extern, pe de o parte, şi semnul lingvistic, pe de alta, conferă acestuia din urmă un statut de semiautonomie. Sub raport economic, momentul modernismului înalt ar marca trecerea de la „capitalismul de piaţă” la noul stadiu de dezvoltare a sistemului capitalist. c) apariţia postmodernismului înseamnă o abolire totală a referinţei şi instaurarea unei ere a semnului pur. Acest ultim moment este legat de stadiul „capitalismului planetar”.