„Hiperbolă! din minte-mi poate
           ’n triumf să sui uiţi dinadins
            Azi literele înceţoşate
           Într-un volum cu fier încins.”
                     (Mallarme)
 
Sfâşii încântat, cu un bont stilet spaniolesc – pe măsură ce lectura înaintează –, marginile hârtiei de havană pergamentoasă a „madipolanului” pe care Cristian Bedivan şi-a pus semnătura sub Antesculpturi şi caligrame, o carte, indiscutabil, cu totul neobişnuită în peisagiul editorial convenţional de la noi, un opuscul preţios, ca tot ceea ce iese din mâinile rafinatului artist plastic şi binecunoscutului restaurator. Pentru cititorul neavizat, voi spune în plus că Paul Cristian Bedivan face parte din grupul celor patru artişti plastici români (Cela Neamţu: tapiserie, Marin Gherasim şi Gheorghe Anghel: pictură, Cristian Bedivan: sculptură) care au expus lucrări la Grand Palais, anul trecut, în noiembrie, în cadrul Salonului Artiştilor Francezi de la Paris şi care s-au bucurat de o unanimă apreciare a specialiştilor şi publicului, fiind răsplătiţi şi medaliaţi cu toţii, în prezenţa ambasadorului României la Paris, de către Societatea Artiştilor Francezi. Prin această recunoaştere a valorii excepţionale a creaţiei lor s-a spus că artiştii români au intrat efectiv, în sfârşit, în elita plasticienilor contemporani. Recent, de altminteri: februarie-martie 2007, sculptorul a fost invitat, alături de alţi 11 artişi români, să expună la Muzeul Ianchelevici din La Louviere (Bruxelles), cu prilejul celei de a XX-a aniversări a celebrei galerii europene…
Sculptor ambiental, cu opere de artă monumentală risipite la Bucureşti, Piteşti, Constanţa, Târgovişte, Tulcea, prezent în muzee şi colecţii particulare din toată lumea, puţini ştiu că, provenit dintr-o familie de artişti polivalenţi, expertul în restaurare de la Biblioteca Naţională a României, preşedinte al Secţiei de Sculptură a Uniunii Artiştilor Plastici, între 2002-2006, este şi un poet înzestrat…