În fragmentul anterior (Argeş, iunie 2009) rămâneam dator un răspuns la întrebarea eponimă: „De ce mă ţin de…” Răspunsul numai cel scris şi numără peste două mii de ani: Plurimum in amicitia amicorum bene suadentium valeat auctoritas, eaque adhibeatur ad monendum non modo aperte, sed etiam acriter, si res postulabit. Încercăm o traducere ad litteram: Cel mai mult în prietenie să valoreze prestigiul prietenilor care îndeamnă la lucruri bune şi acesta să fie folosit pentru a sfătui nu numai în mod deschis, dar şi cu asprime, dacă situaţia o cere (Cicero, De amicitia, XIII, 44). Aşadar, prin postulat clasic cei mai deschişi la primire se cuvine să fie amici (în limba latină), plasaţi în relaţie de ambivalenţă1, de la  prieten la prieten – spunem în limba română. Dar cu necunoscuţii cum rămâne: vor fi ei convinşi că un astfel de demers este o invitaţie la amicitia într-un război declarat atotputerniciei greşelii? Vor accepta ei prezenţa unor lapsus linguae în discursul propriu? Rămâne de văzut.
Iată o exprimare mustind oximoronic: „tuspatru2 solidarizaţi de tradiţionalismul dezbinării maniheice a originarităţii  comune severinene”, unde solidarizarea face casă bună cu dezbinarea într-un raport de permutare posibilă a termenilor, de la nivel sintagmatic la cel de enunţ frastic. În textele care definesc udigma3 jubilează, într-un conclav al înţelesurilor4, exprimarea oximoronică ori paradoxală, stimulând, într-o subînţeleasă coincidentia oppositorum, intensiuni armonizatoare, în tendinţa de a revela un „potenţial mai curând regenerativ decât conflictual-distructiv”, al fiinţei umane, care „nu este un sistem unic, ci un zăcământ de sisteme, un creuzet de mentalităţi ireductibile”. Operatorul de serviciu al discursului este prefixul latinesc trans: trans-artistic, transraţionalizare, transpartidism, trans-mental, trans-sistemic, transfrontalier.  Iată şi definirea termenului cheie, cuvântului de bază (Grundwort) care polarizează reflecţiile, ordonându-le într-un limbaj deopotrivă specializat şi pândint la tot pasul de insert metaforic5: Udigma.