Conştiinţa istorică a unui scriitor cu patria furatăPrintre cei care deţin la noi puterea, chiar printre cei mai buni dintre ei, rar găseşti personalităţi la care să simţi că interesele politice de moment nu sunt rupte de conştiinţa istorică pe termen lung: cum se va aşeza acest pas al nostru astăzi în istoria noastră? Nu va însemna oare o trădare faţă de generaţiile care s-au dus ori faţă de cele viitoare? ªi cum va apărea el din profunzimea istoriei? Sunt prea puţini cei care se arată preocupaţi de aceste aspecte.
După cum la fel de puţini sunt cei conştienţi de faptul că puterea nu este un privilegiu, un avion special cu suită şi corp de pază, ci o datorie grea, o slujire care cere sacrificiu şi abnegaţie.
„Conştiinţa istorică”, o expresie ce riscă să rămână exponat muzeistic şi/sau lozincă electorală… Cel care o rosteşte nu este altul decât A. Soljeniţin (Rusia sub avalanşă, în curs de apariţie), întorsul în patria rusă, după un exil – deopotrivă de – traumatizant, creator, recuperator.
Cu siguranţă, lumea românească a mai evoluat şi de la Badea Cârţan încoace, mai bine spus a acumulat diverse bunuri şi servicii, dar omul, spiritualitatea sa, nu cine ştie ce. Gheorghe din Cârţişoara – iubitorul de carte românească – a trăit într-o epocă de reaşezări spirituale, fiind în sensurile esenţiale contemporan cu Kogălniceanu, Bălcescu, Eminescu, Stere, Carol I, care ştiau bine ce sunt „sacrificiul” şi „abnegaţia”… Aşa încât, te întrebi azi, A. Soljeniţin, Paul Goma cu cine sunt contemporani? Suntem noi contemporanii lor? Din realităţi şi diferite politic, cultural, spiritual, dar şi similare în coordonatele lor istorice? Tind să răspund: nu. Pentru că nu poţi fi contemporan doar fizic cu cineva, atâta vreme cât nu îţi asumi – măcar în parte – suferinţa, cauzele, sublimate în principiile de viaţă ale celor mai liberi ca tine. Fibra interioară a celor doi a fost ultragiată, umilită, sfâşiată de regimul totalitar, însă ea s-a regenerat şi hrănit din propria-i umanitate. Cei doi au supravieţuit şi fizic şi moral comunismului tocmai pentru că l-au înfruntat, pentru că au reuşit să-i cutremure temeliile la un moment dat, să-i tulbure falsa pojghiţă de legalitate, astfel încât să răzbată la suprafaţă oceanul crimelor comuniste împotriva umanităţii.