de-a moş-oarba

cincizeci şi…
am făcut rezervare din timp
în memoria copacului

aninate pe crengi
cele nouă ceruri prin care urmează să cad
în mod primejdios se deschid

când ajung la vârsta copilăriei
o cărămidă mă izbeşte în cap

frunze pătate de sânge
un ţipăt
mirosul de măr

îmi iau pastilele de inimă rea
apoi pe cele de diabet
pământul se învârte din ce în ce mai încet

câteva imagini concediate pe caz de boală
fiindcă nu se asamblau perfect în mintea poetului
reapar (probă că realitatea conţine erori)

frunze îngălbenite deasupra capului meu
cincizeci şi patru
cincizeci şi…