cu ochii mari, vis noiembriematic
 
Ainafety, scrisul acesta…
mă întind spre lumină
într-o dimineaţă în care singurătatea
mi-e tot mai clară.

ninge. fără fluturi. doar flori de gheaţă.
la ora opt miroase a cafea
ţin jaluzelele trase tot timpul
Ainafety, afară sunt lănci veninoase. de ger.
                                           şi oameni uneori.

poate aveai să crezi că n-o să mai scrii
într-o bună zi,
dezvelită îndeajuns în poeme
uneori copilă alteori femeie
femeie uşoară
şi-atât de străină bărbaţilor ce cred că te pot iubi
te pot iubi după cum
şi tu îi minţi că sub gene negre
nu-i vreo singurătate nici plâns.

dar scrisul acesta îţi este de-a-ntregul
canonul frumuseţii
draga mea.