Debutul editorial al lui Adrian Erbiceanu vine în anul 2003, când i se publică volumul Confesiuni pentru două generaţii, de către Editura Tribuna din Sibiu. La numai un an diferenţă, aceeaşi prestigioasă editură îi va gira şi volumul Divina Tragedie, o satiră de largi dimensiuni a lumii politice contemporane, o radiografie a moralităţii societăţii româneşti, a tragediei cotidiene a românilor. Deşi, de la apariţia acestui poem, unic în felul său în literatura noastră din ultimele decenii, s-au produs transformări rapide, vizibile în viaţa de toate zilele a poporului român, prin vocaţia lui, el nu este o creaţie ocazională ci una îndelung gândită, intrinsecă, cu o viziune panoramică, puternic ancorată în spaţiu şi timp, urmărind nu un eveniment efemer ci perenitatea. Intuindu-i valoarea, revista sibiană Transilvania îl va găzdui, aprioric, în paginile sale, pe întinderea a şase numere consecutive, lucru mai rar întâlnit în literatura noastră.
 Anul acesta o altă editură transilvăneană (semn ca vechea Şcoală Ardeleană nu se dezminte!), Editura Ardealul, din Târgu Mureş, editură a Societăţii Scriitorilor Mureşeni, i-a publicat volumul sugestiv intitulat De la Anna la Caiafa.
 Cele trei volume de poezie apărute până acum sub semnătura sa constituie suficiente argumente pentru a alcătui un triptic de pilaştri, o fundaţie solidă pe care se poate sprijini creaţia sa literară.
 De la Anna la Caiafa! Titlu memorabil. Trecută prin timp, această expresie metaforică se potriveşte cum nu se poate mai bine lumii noastre eterogene, încercărilor noastre zadarnice de a ne găsi şi regăsi pe noi.