Lidia Lazu s-a născut la 20 februarie 1953, în comuna Smârdioasa, sat Şoimu, jud. Teleorman, în familia lui Marin Duţă, agricultor, şi a Ivanei, născută Enache, casnică. A absolvit: şcoala primară în satul Şoimu, şcoala secundară în com. Smârdioasa, liceul în Alexandria, Şcoala Populară de Artă, Bucureşti, secţia Actorie, clasa prof. Cornelia Mănescu (1978).
Debut absolut: România literară, februarie 1994, cu un grupaj de poezii prezentat de Mircea Ciobanu. A mai colaborat la revistele Luceafărul, Viaţa Românească, Poesis ş.a. Este prezentă în antologiile Spectre lyrique, Antologie de la poesie roumaine contemporaine, coordonator George Astaloş, Editura Europa, Craiova, 1999, şi Poezia pădurii, coordonator Radu Cârneci, Editura Orion, Bucureşti, 1999.
Debut editorial: Poezii de care uitasem, Editura Vinea, 1985, cu o prefaţă de Mircea Ciobanu; alte volume de versuri la aceeaşi editură: Continuarea cuvîntului, 1999, cu o prefaţă de Mircea Ciobanu, şi Balansoarul umbrei, 2004.
Referinţe critice: Florin Mihăilescu (Viaţa Românească), Anghel Ruda (Viaţa Românească), Radu Voinescu (Luceafărul), Gh. Grigurcu (România literară), Horia Gârbea (Ziua literară), Ion Murgeanu (Ziua literară; Meridianul Românesc, USA), Radu Cange (Poesis), Ion Andreiţă (România liberă); Nicolae Ţone, Maria Urbanovici, George Astaloş.
Lidia Lazu are la activ o impresionantă suită de iniţiative culturale: spectacolul de autor Destine bizare (poezii, muzică, regie, interpretare Lidia Lazu), prezentat la Muzeul Ţăranului Român (de două ori), la Teatrul Podul (de două ori), la Muzeul Naţional de Istorie, la Muzeul Colecţiilor, la Casa Corpului Didactic Bucureşti, la Palatul Mogoşoaia (Cuhnea), la Sala Dalles, la Uniunea Scriitorilor (Sala Oglinzilor), la Catedrala din Satu Mare; la bibliotecile judeţene din oraşele Buzău, Rm.Vâlcea şi Giurgiu, la Muzeul de Artă Rm. Vâlcea; recital Izvor sonor din lirica poetului Lucian Blaga (în cadrul anului UNESCO, apoi Blaga – 45 ani de la marea trecere), un număr de 15 poeme recitate în limbile română şi franceză (în traducerea lui Jean Poncet, care a primit Premiul pentru traduceri al Uniunii Scriitorilor în anul 1997), spectacol cu improvizaţii pe motive folclorice, prezentat la Teatrul Podul (de două ori), la Biblioteca Judeţeană Vâlcea, la Rotonda Muzeului Literaturii Române, la Sebeş şi Lancrăm, la Tinerimea Română, acompaniată de trei fagotişti (Blaga fagotissimo), şi respectiv de corul Preludiu, dirijor Vlaicu Enăchescu; la Casa Francofoniei din Blaj. Recent, la 30 octombrie, a susţinut recitalul Amurg violet, din lirica lui George Bacovia, la Tinerimea Română, împreună cu actorul Petre Moraru şi cu participarea Ilincăi Dumitrescu (pian) şi a lui Vasile Macovei (fagot), care au interpretat în primă audiţie dipticul Bacoviana, al compozitorului Vasile Timuş.
Debut absolut: România literară, februarie 1994, cu un grupaj de poezii prezentat de Mircea Ciobanu. A mai colaborat la revistele Luceafărul, Viaţa Românească, Poesis ş.a. Este prezentă în antologiile Spectre lyrique, Antologie de la poesie roumaine contemporaine, coordonator George Astaloş, Editura Europa, Craiova, 1999, şi Poezia pădurii, coordonator Radu Cârneci, Editura Orion, Bucureşti, 1999.
Debut editorial: Poezii de care uitasem, Editura Vinea, 1985, cu o prefaţă de Mircea Ciobanu; alte volume de versuri la aceeaşi editură: Continuarea cuvîntului, 1999, cu o prefaţă de Mircea Ciobanu, şi Balansoarul umbrei, 2004.
Referinţe critice: Florin Mihăilescu (Viaţa Românească), Anghel Ruda (Viaţa Românească), Radu Voinescu (Luceafărul), Gh. Grigurcu (România literară), Horia Gârbea (Ziua literară), Ion Murgeanu (Ziua literară; Meridianul Românesc, USA), Radu Cange (Poesis), Ion Andreiţă (România liberă); Nicolae Ţone, Maria Urbanovici, George Astaloş.
Lidia Lazu are la activ o impresionantă suită de iniţiative culturale: spectacolul de autor Destine bizare (poezii, muzică, regie, interpretare Lidia Lazu), prezentat la Muzeul Ţăranului Român (de două ori), la Teatrul Podul (de două ori), la Muzeul Naţional de Istorie, la Muzeul Colecţiilor, la Casa Corpului Didactic Bucureşti, la Palatul Mogoşoaia (Cuhnea), la Sala Dalles, la Uniunea Scriitorilor (Sala Oglinzilor), la Catedrala din Satu Mare; la bibliotecile judeţene din oraşele Buzău, Rm.Vâlcea şi Giurgiu, la Muzeul de Artă Rm. Vâlcea; recital Izvor sonor din lirica poetului Lucian Blaga (în cadrul anului UNESCO, apoi Blaga – 45 ani de la marea trecere), un număr de 15 poeme recitate în limbile română şi franceză (în traducerea lui Jean Poncet, care a primit Premiul pentru traduceri al Uniunii Scriitorilor în anul 1997), spectacol cu improvizaţii pe motive folclorice, prezentat la Teatrul Podul (de două ori), la Biblioteca Judeţeană Vâlcea, la Rotonda Muzeului Literaturii Române, la Sebeş şi Lancrăm, la Tinerimea Română, acompaniată de trei fagotişti (Blaga fagotissimo), şi respectiv de corul Preludiu, dirijor Vlaicu Enăchescu; la Casa Francofoniei din Blaj. Recent, la 30 octombrie, a susţinut recitalul Amurg violet, din lirica lui George Bacovia, la Tinerimea Română, împreună cu actorul Petre Moraru şi cu participarea Ilincăi Dumitrescu (pian) şi a lui Vasile Macovei (fagot), care au interpretat în primă audiţie dipticul Bacoviana, al compozitorului Vasile Timuş.